Treceți la conținutul principal

Kadhafi are sange corsican?

In presa din hexagon a aparut, din nou, intrebarea daca, intradevar, "razboinicul" colonel Kadhafi are sange de mare erou. Legenda, oricum il favorizeaza...
Se spune ca  in 1941, capitanul Albert Preziosi, ofiter corsican in Fortele aeriene ale Frantei libere (FALF), se remarcase printre cei mai viteji membri ai escadronului Normandia-Niemen. Trimis in misiuni dintre cele mai dificile, capitanul fu ranit in lupta cu dusmanii. Norocul sau ca in nisipul fierbinte al Libiei, in care cazuse, a fost zarit, din intamplare, de o familie de beduini. Dar nu unii oarecare, ci chiar din  tribul Senoussilor. Oameni cu frica de Alah si iubirea fata de semenul lovit de soarta, beduinii l-au ingrijit pe tanarul corsican ca pe propriul lor vlastar. Dupa ce l-au extras din Huriccanul arzand, capitanul a fost oblojit si intarit cu toate leacurile locului. S-a intremat bine si a plecat iara la razboi, unde, in 1943, avea sa-si gaseasca sfarsitul in  luptele deasupra Rusiei. In urma sa a lasat frumoase amintiri si multa durere. Mai ales in sufletul unei june beduine, cea care avea sa dea nastere, la 19 iunie 1942, in orasul Syrta, viitorului colonel Muammar.
Se spune ca asemanarea fizica dintre fostul capitan Preziosi si tanarul Muammar era batatoare la ochi. Asa de mare incat, prin anii '70, cand colonelul Kadhafi isi crease, in occident, o faima deloc incantatoare, nationalistii corsicani erau discreditati de presa unor moguli ai vremii  cu sloganul: Muammarul finanteaza Corsicanul. O acuza care nu ii lasa indiferenti pe incrancenatii razvratiti ai insulei.
Fosti camarazi ai lui Albert Preziosi au marturisit demult ca idila dintre corsican si beduina senoussilor din Libia a dat nastere aprigului Muammar.
Stiintific nu este dovedit adevarul. Nimeni nu a solicitat test ADN. Iar arhiva escadronului FALF? Cui mai poate folosi astazi...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Strategia (inexistenta) a exporturilor guvernului Boc

Decizia concernului Nokia de a delocaliza productia din Romania a fost trecuta de catre Guvernul Romaniei la capitolul "fapt divers". Ei, si ce?, parca nu o sa vina altii in locul lor!, au dat de inteles dl Boc si altii din anturajul sau. Este, inca odata, expresia lipsei de personalitate si de demnitate pe care Executivul de la Bucuresti o manifesta fata de probleme de mare interes pentru economia tarii, pentru statutul Romaniei in actuala conjunctura internationala.  Cand Nokia a plecat de la Bochum/Germania pentru Jucu/Cluj, nemtii s-au mobilizat cu mic cu mare (guvern si salariati) pentru a protesta fata de masura managementului finlandez. Au obtinut despagubiri serioase, cel putin pentru cei ramasi fara loc de munca. Acum, cand aceiasi "nomazi" de la Nokia inchid portile la Jucu, guvernul Boc nu incearca, macar, un gest de explicatie, ca sa nu vorbim de daune-interese (avand in vedere sumele mari de bani alocate de catre guvern pentru amenajarea parcului indust...

Căderea Egiptului

Maghrebul arab este in degringolada. La aproape o luna si o saptamana de la fuga dictatorului tunisian, Ben ali, Piata Tahrir (Libertatii, in limba araba) din Cairo "elibereaza" Egiptul. Miile si zecile de mii de protestatari, zi si noapte, au pus atata presiune incat puterea nu a mai rezistat. Presedintele Hosni Mubarak si-a data demisia, dupa ce cu o seara inainte credea ca face concesii strazii, prin transferarea unei parti a prerogativelor catre vicepresedintele tarii. Egiptul a aruncat "tirania" la cosul istoriei. Impactul acestei revolutii este cu totul altul decat cel din Tunisia. Egiptul este cea mai mare, cea mai influenta tara din Maghebul si Mashrekul (vestul si estul) arab. Egiptul a fost, dupa caderea imperiilor, "farul" civilizatiei arabe moderne. Nimic in regiune nu s-a realizat, din punct de vedere politic, diplomatic sau economic fara stirea si acordul Egiptului. Nici "unchiul Sam" nu facea nimic fara consultarea tarii piramidelo...

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...