Treceți la conținutul principal

Rusia sugrumă Polonia. Varşovia îndeamnă:“nicio masă fără mere“ (cu vodcă?)

In războiul comercial dintre Occident şi Rusia, cele mai palpabile rezultate sunt înregistrate de Moscova. Nu doar pentru că Putin este specialist în ştiinţele distructive, dar şi pentru că Occidentul este posomorât de prea multele afaceri nereuşite pe propriile pieţe.
Cea mai ţintită reacţie a Moscovei a fost, aşa cum era de aşteptat, Varşovia. Asta şi pentru că oficialii polonezi, începând cu premierul Tusk şi ministrul de externe Sikorski, au fost principalele trompete europene care au sprijinit destabilizarea situaţiei din Ucraina şi au stimulat atitudinile belicoase ale Moscovei. Este de menţionat că în timp ce oficialii politici polonezi “ameninţau” Moscova pentru vrute şi nevrute, Varşovia era infiltrată puternic în comerţul exterior al Rusiei, reprezentând unul dintre exportatorii principali de produse agroalimentare a vastei pieţe de la Răsărit. Polonezii exportă în Federaţie nu numai produse agricole autohtone, dar şi din terţe ţări, prin “politica” de indigenizare a exportului terţiar. Atitudinea duplicitară a Poloniei a fost foarte avantajoasă până acum. Si chiar de apreciat. Ceea ce nu face România, care, încă de la începutul anilor ’90 a luat în braţe pe “nyet Rusia” şi cu el a rămas la sân. In timp ce Polonia exportă în Rusia produse de cca 7 miliarde euro, România abia în anul 2012 a depăşit pragul de 1 miliard euro. Si dacă în structura exporturilor poloneze în Rusia produsele agroalimentare reprezentau peste 60 %, agroalimentarele româneşti aproape că nu există pe piaţa rusă.
Dacă în actuala conjunctură România avea piste de export agroalimentar, atunci ar fi fost o mare oportunitate. Dar …
Să revenim la războiul comercial (dupa cel din Ucraina) în care deocamdată Occidentul primeşte lovituri imediate, şi dă asa-zise lovituri cu ţintă lungă. Prima ţintă doborâtă de Rusia este Polonia. Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară din Federația Rusă (Rosselhoznadzor) a notificat, miercuri, 30 iulie a.c., autorităţile poloneze că începând cu 1 august a.c. este interzisă pe piaţa rusă toată gama de legume şi fructe, respectiv mere proaspete, pere, cireșe, nectarine, prune, și toate soiurile de varză (inclusiv albă, varză chinezească, roșie, varză de Bruxelles). Interdicția se aplică si produselor originare din terte ţări. Ruşii motivează embargoul în urma  "încălcărilor sistematice ale cerințelor  fitosanitare, ruse şi internaționale, pentru livrările de produse poloneze". Totodată, ruşii arată faptul că pe numeroase loturi de mere poloneze s-au înregistrat depăşiri nepermise de pesticide şi substanţe de conservare dăunătoare sănătăţii.
Aici, la acest ultim aspect, ANSVSA din România ar trebui să fie mai vigilentă, ţinând seama de faptul că un mare lant de hipermarketuri de la noi, respectiv Kaufland, “oferă” românilor (este adevărat  la preţuri modice) mere poloneze care au miezul putred sau afectat de cine ştie ce boli.
De precizat că Polonia, cel mai mare producător mondial de mere, trece graniţa în Rusia pentru  cca 60% din exporturile sale de mere, adică aproape 700 mii tone anual. La fel este şi la varză, dar şi la alte produse, precum fructe roşii etc.
Sancţiunea rusească vine după ce, la începutul anului, Federaţia a interzis importul din   statele UE a cărnii de porc şi produselor derivate, din cauza febrei africane. Principale afectate sunt Danemarca, Germania şi Polonia.
Colac peste pupăză, la 31 iulie a.c.,  Rosselhoznadzor a atenţionat omologii de la Varşovia că ar putea pune embargo şi pe carnea de curcan, la acesta semnalându-se urme de salmonella.
Ei bine, în faţa acestui “dezastru” pe care îl implică embargoul rusesc pentru carnea de porc si, mai ales, pentru fructe şi legume, autorităţile polace reacţionează cu reţinere şi chiar cu tupeu. Ministrul agriculturii, Marek Sawicki, era de părere că ruşii de rând nu vor rezista multă vreme fără merele poloneze şi îl vor determina pe Putin să ridice embargoul.  Apreciere tipic poloneză în fata unui dezastru…
Totodată, atât autorităţile cât şi mass-media se întrec în a îndemna locuitorii satelor şi oraşelor să-şi sature burţile cu cât mai multe mere,  să mănânce numai plăcinte cu mere şi femeile să înghurgiteze coşuri întregi cu mere roşii pentru a le creşte libidoul.
Aceste îndemnuri ne aduc aminte de sloganurile ceauşiste de tipul “nicio masă fără peşte” (peştele se mai găsea atunci când carnea de porc, de vită şi de pasăre erau doar în cărţile de zoologie). Polonezii au decretat sloganul “nicio masă fără mere”. Dar cu vodca cum rămâne!?


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Strategia (inexistenta) a exporturilor guvernului Boc

Decizia concernului Nokia de a delocaliza productia din Romania a fost trecuta de catre Guvernul Romaniei la capitolul "fapt divers". Ei, si ce?, parca nu o sa vina altii in locul lor!, au dat de inteles dl Boc si altii din anturajul sau. Este, inca odata, expresia lipsei de personalitate si de demnitate pe care Executivul de la Bucuresti o manifesta fata de probleme de mare interes pentru economia tarii, pentru statutul Romaniei in actuala conjunctura internationala.  Cand Nokia a plecat de la Bochum/Germania pentru Jucu/Cluj, nemtii s-au mobilizat cu mic cu mare (guvern si salariati) pentru a protesta fata de masura managementului finlandez. Au obtinut despagubiri serioase, cel putin pentru cei ramasi fara loc de munca. Acum, cand aceiasi "nomazi" de la Nokia inchid portile la Jucu, guvernul Boc nu incearca, macar, un gest de explicatie, ca sa nu vorbim de daune-interese (avand in vedere sumele mari de bani alocate de catre guvern pentru amenajarea parcului indust...

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...

Absorbtia fondurilor europene: ora exacta a (in)capacitatii guvernului Boc

Noul ministru al Afacerilor Europene nu s-a sfiit, la nici cateva saptamani de la instalare, sa evidentieze superficialitatea si dezinteresul guvernului in care tocmai a fost cooptat de a utiliza fondurile nerambursabile puse la dispozitie de Uniunea Europeana,in exercitiul financiar 2007-2013. Domnul Leonard Orban a spus raspicat: rata de absorbtie a fondurilor structurale, din 2007 pana in  prezent, este de numai 3,7%, cea mai mica din toate noile state membre (NSM). Nu de 10 % si nici de 14 %, cum pretindeau acum vreo tre-patru luni  divesri functionari din Palatul Victoria. In acest fel, ministrul a devoalat minciuna si prefacatoria cu care ne invaluiau primul ministru si asa-zisa sa consiliera economica. 3,7 %  este nota exacta a (in)capacitatii echipei guvernamentale de la Bucuresti de a gestiona nu doar o resursa gratuita, dar si starea economica generala a tarii.  Sa vedem de ce? In vremuri de criza, precum cele pe care le traverseaza si Uniunea Europeana, pe...