Treceți la conținutul principal

Puţini țigani la Paris, multa țigănie la București

Parisul este neschimbat, fie ca este sărbătoare , fie ca este zi obișnuită, în calendar. Asa a fost și de Paste, în acest an. Aceeași forfota în metrou, pe strada, în parcuri. Vineri, înaintea învierii, Biblioteca Națională a Franței "Francois Mitterrand" era arhiplină de studenți, de cercetători, de vizitatori ai expozitiilor dih holurile instituţiei.
Si totuşi, ceva nou am observat: foarte puţini tigani români pe străzi. La cerșit, doar câțiva. In schimb, mai multe ţigănci vindeau buchete de mărgăritare, îmbiind trecătorii cu SVP monsieur, 1 euro, SVP. Semn ca, dacă te "îngrijești" bine de ei, tuciurii noștri pot sa și respecte legea. Din nefericire, dintre cei care cerșesc acum pe marile bulevarde sau străzi mai aglomerate buna parte ar fi români sadea, reprofilați pe câștiguri din milă în capitala Hexagonului.
Ajuns în Bucuresti, constaţi cat de apropiate sunt de români lipsa de respect, mojicia  și comportamentul necivilizat. La aeroportul Otopeni, nişte burtoși răi trag de tine să te ducă cu taxiul. Te si jignesc dacă nu le dai atenţie. Un strain negru, dezorientat (ce o fi cautand în România?!) de lipsa unor servicii minime de informare si de ordine, a fost luat în primire de o șleahtă înfometată de chilipiruri. Cat de modern si atragator este acum în interior Otopeniul, pe atat de insalubru si respingator ti se arată, în exterior,  din cauza vânătorilor de ciubucuri  și a dezordinii din incintele publice. 
Seara, Bucureștiul pare un  oraș fantomă. Piata Romană este de-a dreptul hidoasă: întunecată, din cauza unui iluminat public sarac (de ce oare ASE-ul nu este un imobil emblematic pentru cetăţean si turist?), penetrată, din secunde in secunde, de reclama monstruoasă a celebrei Coca Cola sau a Vodafonului. In autobuz, o tânără vorbăreață sta cracantă, cu picioarele pe scaunul de vis-a-vis, trancănind la mobil cu iubitul ei. Un sibian sosit din străinătăţuri, se apucă sa vorbeasca, in nemteste, cu prieteni din Marginime, zbierand ca la turma dintre văi. Feţe  îmbătrânite si lihnite de foame te transpun parcă intr-o lume demult apusă. 
Mare țigănie este orașul nostru!
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Absorbtia fondurilor europene: ora exacta a (in)capacitatii guvernului Boc

Noul ministru al Afacerilor Europene nu s-a sfiit, la nici cateva saptamani de la instalare, sa evidentieze superficialitatea si dezinteresul guvernului in care tocmai a fost cooptat de a utiliza fondurile nerambursabile puse la dispozitie de Uniunea Europeana,in exercitiul financiar 2007-2013. Domnul Leonard Orban a spus raspicat: rata de absorbtie a fondurilor structurale, din 2007 pana in  prezent, este de numai 3,7%, cea mai mica din toate noile state membre (NSM). Nu de 10 % si nici de 14 %, cum pretindeau acum vreo tre-patru luni  divesri functionari din Palatul Victoria. In acest fel, ministrul a devoalat minciuna si prefacatoria cu care ne invaluiau primul ministru si asa-zisa sa consiliera economica. 3,7 %  este nota exacta a (in)capacitatii echipei guvernamentale de la Bucuresti de a gestiona nu doar o resursa gratuita, dar si starea economica generala a tarii.  Sa vedem de ce? In vremuri de criza, precum cele pe care le traverseaza si Uniunea Europeana, pe...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Europa: confederatie cu mai multe viteze, iata ce ne asteapta

Criza economica din Grecia, mai ales, si atitudinea haotica a statelor membre fata de problematica in cauza a adus, din nou, in actualitate statutul geopolitic al Uniunii Europene. Presedintele Romaniei nu este deloc original atunci cand tot invoca "riscul de a lansa" sintagma  Statele Unite ale Europei. De la Tratatul de la Roma, din 1957,  prin care s-a constituit Comunitatea Economica Europeana  si pana in  prezent, unitatea strategica a Europei a fost mereu in obiectivul statelor initiatoare si motoare ale UE. Asa se face ca pana in 1968 Europa comunitara detinea, deja, o uniune vamala si o piata agricola comuna. Termenul de Piata Comuna europeana era deja consacrat in anii 70'-80'. In 1993, Comunitatea Europeana este rebranduita in Uniune Europeana, conform deciziilor Tratatului de la Maastricht. Totusi, Tratatul de la Lisabona (care trebuia sa fie "legea suprema'-"constitutia", intrat in vigoare la 1 ianuarie 2009), nu se dovedeste  viabil pen...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe