Statistica romaneasca a ajuns la fel de populara precum Wikipedia-the free encyclopedia, fiecare deschide un capitol si isi spune parerea. Daca nu este un articol terminat, el ramane un "ciot". Din pacate, cioturile indentificate pe Wikipedia sunt uneori mai complete si complexe decat unele dintre comunicatele Institutului National de Statistica. Cel aparut la 13 mai a.c., privind estimarea PIB pe trimestrul I 2011, este mai degraba un anunt de mica publicitate, prin care sus-numita institutie informeaza pe cei interesati ca s-a identificat o cifra, cine are incredere bine, cine nu.....
Niciodata in istoria moderna a institutiei statistice nu s-a mai intamplat o asemenea sfidare a "fotografierii" realitatii economice, fara argumente, fara comentarii, fara interpretare. INS a devenit, pare-se, o "portavoce" de partid.
Culmea ironiei, in comunicatul de presa nr. 105, INS ne trimite la o sursa tertiara, respectiv la Eurostat sa observam ce s-a intamplat in Romania si, comparativ, si in alte state comunitare. Asta pentru ca, se prea poate, INS nu mai are capabilitatea sa identifice factorii stimulatori ai cresterii sau diminuarii economiei romanesti, tendintele confirmate si resursele nevalorificate pentru starea PIB-ului Romaniei.
Cum procedeaza alte institutii similare din UE? Ne-am dus, firesc, la INSEE Franta (celebrul Institut National de la Statistique et des Etudes Economiques, dupa al carui model s-a reconstituit in institut si fosta noastra Directie Centrala de Statistica). Pe cateva pagini de text economic, INSEE transmite opiniei publice, in deplina transparenta si neutralitate, cifrele si datele statistice care au determinat cresterea (peste asteptari) a PIB-ului Frantei in primul trimestru din 2011. Productia manufacturiera si formarea bruta de capital fix (investitiile) au reprezentat motorul cresterii, in schimb, balanta comerciala se degradeaza, in principal, din cauza importurilor scumpe de surse energetice. Pe un tablou complet, economisti si politicieni au disecat, apoi, starea economiei din hexagon, au incercat pronosticuri pe termen scurt si mediu, au subliniat punctele pozitive si negative ale PIB-ului autohton.
Din curiozitate statistica am accesat si siturile Hungarian Central Statistical Office, Czech Statistical Office, ale altor state din Uniunea Europeana. Cea mai detaliata prezentare a starii economiei in trimestrul I al anului am gasit-o la Sofia, la National Statistical Institute, dovada ca acolo exista un corp de profesionisti care nu se lasa antrenati in speculatii politice si nici in hazardul framantarilor ideologice, prezente la sud de Dunare, la fel ca si la nord, aici la noi.
Vulnerabilitatea noastra, din ce in ce mai evidenta, este supunerea celor mai notabile institutii deciziei politice, aservirea lor intereselor de partid si circumstantelor de moment.
Daca INS tot nu a avut "puterea" sa argumenteze cresterea cu 0,6% a PIB-ului Romaniei in trim. I 2011, fata de trim. IV din 2010, de ce a trebuit sa arunce pe "piata" o cifra ca pe un rezultat dintrun meci de fotbal? (alte state nu au anuntat "starea economiei" la zi, precum Polonia). Sa satisfaca, oare, manevrele unor grupuri dintrun anumit partid aflat in alegeri interne, asa cum interpreteaza multi comentatori? Ar fi grav si descalificant pentru o institutie ce isi crease un anumit prestigiu.
Daca si statistica e a lu'vas'sa-zica, atunci Romania a ajuns tara tuturor basmelor cu blonde potente sau potentate.
Comentarii
Trimiteți un comentariu