Treceți la conținutul principal

Basescu, aurul si BNR

Tactica mediatica a presedintelui se dovedeste semnificativa pentru deruta in care se afla clasa politica si societatea romaneasca. Relevanta, din acest punct de vedere, este trecerea interventiilor televizate ale presedintelui de la probleme ce privesc interese meschine de partid la evaluari care se doresc de anvergura, chiar globala. A frapat, saptamanile trecute, estimarea sa potrivit careia tulburarile din ringurile burselor de valori se vor potoli in cateva zile. Bineinteles ca nu a fost asa.
Alaltaieri, dl. Basescu a lansat o noua torta cu artificii. Potrivit domniei sale, Banca Nationala trebuie sa isi sporeasca rezervele in aur de la cca 103 tone, cat sunt in prezent, la cca 200 tone. Sursa: muntii nostri aur poarta..., si-a adus aminte seful statului. Motivul? Tara ar avea, in  acest fel, mai multa putere de a rezista crizelor de azi si de maine.
Nimeni nu a constatat ca:
-eventuala crestere a rezervelor de aur (numai din surse interne si in anumite conditii de cumparare) se poate face intrun interval de cel putin 20 de ani, perioada in care  coordonatele crizei pe care o invoca presedintele nu vor mai exista sau vor fi cu totul de alta natura;
-BNR nu are nevoie de o cantitate mai mare, decat in   prezent, rezerva de aur situand Romania printre statele care dispun de o cantitate apreciabila;
-dupa repudierea sistemului etalon-aur, in anii marii crize din secolul trecut, sistemul introdus in urma acordului de la Bretton Woods, prin care dolarul american devenise moneda de referinta, in  1971 si acest sistem sclerozat pentru miscarea capitalurilor a fost abandonat, trecandu-se la ratele de schimb flotante.
Asadar, tema introdusa in discutie de Traian Basescu nu are nicio legitimitate valutara si financiara. Poate doar in mintea stafidita a unui batranel consilier de la BNR ideea lui T.B. este o "optiune strategica". In rest...
In rest, subiectul introdus in dezbatere de presedintele Basescu are legatura doar cu inceperea grabnica (in ciuda aliatilor udemeristi) a exploatarii aurifere de la Rosia Montana. Pentru a justifica sprijinul sau fata de aceasta investitie, T.B. a utilizat smecheria cu aurul pentru BNR.
Optiunea strategica este deci de ordin strict politic si comercial. Pentru asta, dl Basescu nu trebuie subapreciat. Romania are nevoie de o asemenea mare investitie.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Absorbtia fondurilor europene: ora exacta a (in)capacitatii guvernului Boc

Noul ministru al Afacerilor Europene nu s-a sfiit, la nici cateva saptamani de la instalare, sa evidentieze superficialitatea si dezinteresul guvernului in care tocmai a fost cooptat de a utiliza fondurile nerambursabile puse la dispozitie de Uniunea Europeana,in exercitiul financiar 2007-2013. Domnul Leonard Orban a spus raspicat: rata de absorbtie a fondurilor structurale, din 2007 pana in  prezent, este de numai 3,7%, cea mai mica din toate noile state membre (NSM). Nu de 10 % si nici de 14 %, cum pretindeau acum vreo tre-patru luni  divesri functionari din Palatul Victoria. In acest fel, ministrul a devoalat minciuna si prefacatoria cu care ne invaluiau primul ministru si asa-zisa sa consiliera economica. 3,7 %  este nota exacta a (in)capacitatii echipei guvernamentale de la Bucuresti de a gestiona nu doar o resursa gratuita, dar si starea economica generala a tarii.  Sa vedem de ce? In vremuri de criza, precum cele pe care le traverseaza si Uniunea Europeana, pe...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Europa: confederatie cu mai multe viteze, iata ce ne asteapta

Criza economica din Grecia, mai ales, si atitudinea haotica a statelor membre fata de problematica in cauza a adus, din nou, in actualitate statutul geopolitic al Uniunii Europene. Presedintele Romaniei nu este deloc original atunci cand tot invoca "riscul de a lansa" sintagma  Statele Unite ale Europei. De la Tratatul de la Roma, din 1957,  prin care s-a constituit Comunitatea Economica Europeana  si pana in  prezent, unitatea strategica a Europei a fost mereu in obiectivul statelor initiatoare si motoare ale UE. Asa se face ca pana in 1968 Europa comunitara detinea, deja, o uniune vamala si o piata agricola comuna. Termenul de Piata Comuna europeana era deja consacrat in anii 70'-80'. In 1993, Comunitatea Europeana este rebranduita in Uniune Europeana, conform deciziilor Tratatului de la Maastricht. Totusi, Tratatul de la Lisabona (care trebuia sa fie "legea suprema'-"constitutia", intrat in vigoare la 1 ianuarie 2009), nu se dovedeste  viabil pen...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe