Treceți la conținutul principal

Aurul şi marii producători din lume

Exploatarea aurului a înregistrat adevărata sa “explozie’ de producţie acum mai bine 150 de ani. In 1838, în Siberia, în 1851 în California/SUA, apoi 1886 în New South Walws/Australia, 1886 la Witwatersrand/Africa de Sud si 1896 la Klondike/Canada. In acele vremuri cantităţile extrase erau imense, aurul se găsea în pepite sau în zăcăminte cu zeci de kilograme la o săpătură.
In prezent, pentru a identifica grame sau miligrame de aur se prelucrează mii sau zeci de mii de tone de rocă din zăcăminte ce au dispersate în interior nisip de aur.
Cei mai mari producători de aur sunt:
1. China. Producţia sa este de cca 260 tone/an. Este singura ţară unde producţia este în creştere.
2. Africa de sud, care a cedat locul 1 mondial încă din 2007. Producţia sa înregistrează o cantitate anuală de cca 250 tone. Maximum de producţie s-a obţinut in anii 1960, din zăcămintele de la Witwatersrand.
3. SUA obţine anual cca 230 tone, din care în statul Nevada  aproape 80 % din cantitate. Producţia SUA scade constant încă din anul 1998.
4. Australia înregistrează cca 225 tone, iar producţia este, de asemenea, în scădere constantă.
5. Peru ajunge la o producţie de cca 175 tone, din care peste 60% se obţine în   minele din nordul ţării.
6. Rusia obţine aproape 170 tone. Este ţara cu cel mai important potenţial în domeniu.
7. Canada are reserve abundente. Canada este ţara unde sunt cotate (la bursă) peste jumătate din minele din lume. Cele mai bogate regiuni sunt Ontario si Quebec, care produc 3/4 din cele cca cele 100 tone de aur raportate anual de Canada.
8. Indonezia este al 8-lea mare producator care înregistrează cca 90 tone/an
In afara acestor mari producători, în lume încă 90 de ţări exploatează aur din zacaminte foarte sărace. Acestea produc, mai puţin de jumatate faţă de cantităţile înregistrate in cele opt state menţionate mai inainte.Intre ele:  Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Colombia, Ghana, Kazakhstan, Mali, Maroc, Mexic, Uzbekistan,  Filipine, Tanzania si…(!?) România.
Mugur Isarescu despre rezerva de aur a României:  Rezervele valutare internationale ale Romaniei nu mai au nevoie neaparat sa creasca, in conditiile in care se situeaza la un nivel confortabil, a spus guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.
Guvernatorul a precizat ca trebuie sa renuntam la ideea potrivit careia este bine doar daca rezerva valutara internationala a tarii creste.
In ce priveste rezervele de aur ale statelor din regiune, el a mentionat ca rezerva de aur a bancii centrale a Bulgariei este de 39,8 tone, a celei din Letonia - de 7,8 tone, din Lituania - de 5,9 tone, din Polonia - de 103 tone, iar a Slovaciei - de 31,7 tone, in conditiile in care rezerva de aur a Romaniei este de 103,7 tone.
Isarescu a mai atras atentia ca Romania are chiar un nivel ridicat al rezervei de aur, cel putin in comparatie cu tarile din regiune, mai ales ca Polonia are o populatie dubla fata de cea a Romaniei si o rezerva de aur aproape egala cu a noastra.
"Cu alte cuvinte, rezerva internationala a Romaniei nu trebuie sa creasca. Anumite fluctuatii in sus si in jos sunt absolut normale. Stabilizam rezerva in functie de foarte multi alti indicatori", a spus Isarescu (iulie 2010).
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Un derbedeu de divizia B(1)

Vineri seara, pentru ca intrasem, ca multi alti cetateni, in mini vacanta, zic: hai sa butonez televizorul. Nimic interesant. Toate canalele de la Bucuresti repeta aceleasi registre de stiri si subiecte, fiecare la comanda  patronului sau a prietenilor patronului. Se facuse tarziu si nu aveam somn. Dau de Banciu, la B1. Ia sa vad ce mai zice asta, imi spun. Il mai “vizitasem”, ad-hoc, dar de fiecare data mi-am dat seama ca individul nu are alura, nu are substanta, nu are atractivitate. Ce sa retii sau sa inregistrezi dintr-o emisiune de o ora in care individul foloseste cele mai triviale expresii si un limbaj in care limba romana este facuta harcea-parcea? Nu, nu m-a atras, desi unii imi spuneau ca este un individ cu mare cultura. Si eu l-am auzit, de vreo cateva ori, descriind tot felul de tari sau statiuni exotice din lume si am crezut ca omul  chiar a fost, a umblat, a cunoscut. M-am prins insa  ca individul regizeaza totul atunci cand l-a facut cu ou si c...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Absorbtia fondurilor europene: ora exacta a (in)capacitatii guvernului Boc

Noul ministru al Afacerilor Europene nu s-a sfiit, la nici cateva saptamani de la instalare, sa evidentieze superficialitatea si dezinteresul guvernului in care tocmai a fost cooptat de a utiliza fondurile nerambursabile puse la dispozitie de Uniunea Europeana,in exercitiul financiar 2007-2013. Domnul Leonard Orban a spus raspicat: rata de absorbtie a fondurilor structurale, din 2007 pana in  prezent, este de numai 3,7%, cea mai mica din toate noile state membre (NSM). Nu de 10 % si nici de 14 %, cum pretindeau acum vreo tre-patru luni  divesri functionari din Palatul Victoria. In acest fel, ministrul a devoalat minciuna si prefacatoria cu care ne invaluiau primul ministru si asa-zisa sa consiliera economica. 3,7 %  este nota exacta a (in)capacitatii echipei guvernamentale de la Bucuresti de a gestiona nu doar o resursa gratuita, dar si starea economica generala a tarii.  Sa vedem de ce? In vremuri de criza, precum cele pe care le traverseaza si Uniunea Europeana, pe...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe