Treceți la conținutul principal

Fundația Prințului Charles pregătește prima pepinieră de pomi fructiferi tradiționali în satul Mălâncrav, judetul Sibiu

ministerul-agriculturii-vrea-inca-80000-de-hectare-cu-pomi-fructiferi-pana-in-2020Prima pepinieră de pomi fructiferi din soiuri tradiționale din județul Sibiu va fi înființată în satul Mălâncrav, în livada de meri deținută de Fundația "Mihai Eminescu Trust", aflată sub înaltul patronaj al Alteței Sale Regale Charles, Prinț de Wales, a declarat, pentru AGERPRES, una din reprezentantele fundației, Michaela Türk. Pentru a face pepiniera, angajații Fundației Prințului Charles vor face în această toamnă, primul recensământ al merilor, perilor și prunilor din soiuri tradiționale din sate aflate în trei județe transilvănene, Sibiu, Brașov și Mureș. După ce află unde sunt pomii fructiferi tradiționali, cei de la Fundația Prințului Charles vor încerca să planteze aceste soiuri vechi, în propria livadă, dar și în alte livezi. Totul cu un buget de un sfert de milion de franci elvețieni, bani dați de elvețieni, pentru a conserva soiurile tradiționale de pomi fructiferi. "La 1 iunie a început proiectul. Acum am lansat apelul, avem chestionarele, pe care urmează să le distribuim, în județul Sibiu, Brașov și Mureș. Noi ne-am propus să dăm chestionarele, care să fie prelucrate până anul viitor, în februarie, de partenerul nostru elvețian. Scopul proiectului nu e doar conservarea, este și identificarea varietății soiurilor tradiționale de meri, peri, pruni. Dorim să contribuim la conservarea lor, in situ, creând o pepinieră la livada pe care fundația o are în Mălâncrav, pe urmă vrem să plantăm în livada noastră, dar și în alte livezi ", a explicat Michaela Türk, reprezentanta Fundației "Mihai Eminescu Trust" . Aceasta a anunțat că, după ce vor fi găsiți pomii fructiferi cei mai vechi și valoroși, Fundația Prințului Charles va ajuta copiii din comuna Homorod, județul Brașov, să-și planteze propria livadă, chiar în grădina școlii, însă cu meri, peri și pruni din soiuri tradiționale. "Avem și activități educaționale, avem un parteneriat cu o școală, pentru a replica această livadă, comuna Homorod, acolo va fi o livadă școlară, plantată și îngrijită de copii cu profesorii. Vom face și un curs de altoire pentru cei din satele unde dăm chestionarele ", a completat Michaela Türk. Livada Prințului Charles din satul sibian Mălâncrav nu a dat mult rod în acest an, însă acest lucru este normal, în condițiile în care soiurile tradiționale nu sunt la fel de productive ca cele comerciale. Merii de la Mălâncrav nu se hrănesc decât cu gunoi natural, de grajd și nu sunt stropiți cu substanțe chimice. Întinsă pe 60 de hectare, livada Fundației "Mihai Eminescu Trust" este bio, potrivit autentificării oficiale. Recent, la Mălâncrav, în 13 septembrie, 20 de cercetători români și doi elvețieni au analizat posibilitățile de valorificare a soiurilor de pomi fructiferi. În timp ce în nordul județului Sibiu, la Mălâncrav, deja există preocuparea pentru o pepinieră care să salveze soiurile tradiționale, în Mărginimea Sibiului, în satele Sibiel și Fântânele, un alt ONG, Federația Verde, tot cu bani elvețieni, cu puțin peste 50.000 de franci, încearcă să inventarieze merii vechi, valoroși.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...

Un derbedeu de divizia B(1)

Vineri seara, pentru ca intrasem, ca multi alti cetateni, in mini vacanta, zic: hai sa butonez televizorul. Nimic interesant. Toate canalele de la Bucuresti repeta aceleasi registre de stiri si subiecte, fiecare la comanda  patronului sau a prietenilor patronului. Se facuse tarziu si nu aveam somn. Dau de Banciu, la B1. Ia sa vad ce mai zice asta, imi spun. Il mai “vizitasem”, ad-hoc, dar de fiecare data mi-am dat seama ca individul nu are alura, nu are substanta, nu are atractivitate. Ce sa retii sau sa inregistrezi dintr-o emisiune de o ora in care individul foloseste cele mai triviale expresii si un limbaj in care limba romana este facuta harcea-parcea? Nu, nu m-a atras, desi unii imi spuneau ca este un individ cu mare cultura. Si eu l-am auzit, de vreo cateva ori, descriind tot felul de tari sau statiuni exotice din lume si am crezut ca omul  chiar a fost, a umblat, a cunoscut. M-am prins insa  ca individul regizeaza totul atunci cand l-a facut cu ou si c...

Absorbtia fondurilor europene: ora exacta a (in)capacitatii guvernului Boc

Noul ministru al Afacerilor Europene nu s-a sfiit, la nici cateva saptamani de la instalare, sa evidentieze superficialitatea si dezinteresul guvernului in care tocmai a fost cooptat de a utiliza fondurile nerambursabile puse la dispozitie de Uniunea Europeana,in exercitiul financiar 2007-2013. Domnul Leonard Orban a spus raspicat: rata de absorbtie a fondurilor structurale, din 2007 pana in  prezent, este de numai 3,7%, cea mai mica din toate noile state membre (NSM). Nu de 10 % si nici de 14 %, cum pretindeau acum vreo tre-patru luni  divesri functionari din Palatul Victoria. In acest fel, ministrul a devoalat minciuna si prefacatoria cu care ne invaluiau primul ministru si asa-zisa sa consiliera economica. 3,7 %  este nota exacta a (in)capacitatii echipei guvernamentale de la Bucuresti de a gestiona nu doar o resursa gratuita, dar si starea economica generala a tarii.  Sa vedem de ce? In vremuri de criza, precum cele pe care le traverseaza si Uniunea Europeana, pe...