Guvernarea externalizata

Dupa anumite modele anglo-saxone, marile companii isi externalizeaza activitati care, in principiu, sunt mai bine realizate de echipe specializate. Externalizam, de pilda, mentenanta trenurilor de metrou, sau contabilitatea primara, sau serviciile de salubritate. Toate aceste actiuni se iau pentru a rentabiliza, pentru a face mai competitive activitatile de baza ale unei companii sau ale unei comunitati

Depasind toate inchipuirile, Romania si-a externalizat guvernarea. La 17 noiembrie 2015, treburile curente ale statului au fost puse in mana unei echipe ad-hoc, adunata de prin  toate cotloanele birocratice ale Comisiei Europene de la Bruxelles  sau din diverse huburi universitare sau manipulatoare. Sustinerea a fost solida: strada. De mai bine de un deceniu, strada, respectiv cohorte mai mici sau mai mari de indivizi strecurati prin arterele marilor orase sau pe retelele de socializare fac politica asa-zis civica. Guvernul pe care Dacian Ciolos l-a incropit cu eforturi deosebite in luna noiembrie este, se spune, emanatia vointei acestor cohorte de indivizi care ar avea spirit anticipativ asupra viitorului tarii. Si, mai mult, ravnesc la o schimbare fundamentala a statutului societatii romanesti. Curentul acesta social, pe care chiar fruntasi politici alesi prin vot  universal l-au sustinut, seamana tot mai mult cu o miscare subversiva, daunatoare prezentului cat si viitorului tarii.

Dupa cele 100 de zile de functionare, guvernarea externalizata a tarii ne arata ca avem de-a face cu o echipa lipsita de profesionalism si dezradacinata de realitatile locale, atat nationale, cat si regionale. Convins el insusi de neputinta echipei, Dacian Ciolos nu a indraznit sa se adreseze nici natiunii si nici forurilor democratice interne si sa faca un bilant al celor petrecute in acest interval socotit tot in politologia moderna ca semnificativ pentru felul in care functioneaza sistemul.

Sistemul guvernarii externalizate nu functioneaza. Nici pentru interesele interne cat, mai ales, pentru interesele externe ale tarii.

Sa le luam pe rand. In interiorul tarii, Guvernul Ciolos nu a reusit decat sa improvizeze in   luna ianuarie pompoase pachete de “Priorități strategice și planuri de acțiuni sectoriale ale ministerelor pe anul 2016”.  De ce Dacian Ciolos o fi avut aceasta ambitie a “prioritatilor strategice”, in conditiile in care se stia ca echipa pe care o conduce are un mandat limitat? La un an  de zile, doar. 

Daca dupa un an externalizarea nu da roade, atunci contractul cu beneficiarul se anuleaza. Nu putem sa credem ca Dacian Ciolos s-a pretat la asa ceva, la “strategii” decat pentru a epata, pentru a  arata pe retelele de socializare ca face o altfel de guvernare.

Adevarul este pe aproape. Deoarece, in cele 100 de zile trecute de la instalarea echipei, guvernarea externalizata nu are nici urma de binefacere pentru politicile economice, financiare, agricole sau energetice. Totul se limiteaza la vorbarie si la multe hartii tocate prin  birouri. In sectorul dezvoltarii regionale, ministerul de resort s-a cantonat in certurile cu Primaria capitalei pentru Arena nationala. In sectorul transporturilor, ministerul de resort, desi este condus de un  fost sef de cai ferate, nu are nici cea mai mica licarire ca ar putea pune pe roate vreun proiect national in infrastructura. In finantele tarii, lucrurile merg in virtutea   intertiei. Se aminteste de corecturi ale Codului fiscal, dar nu se face nimic. In domeniul social, ministerul muncii si al familiei nu stie cum sa (re)faca o lege a salarizarii unitare. Desi primise pe tava un  draft de la precedetul guvern. In  agricultura, lucrurile ni se par cele mai grave. Sperantele marilor si micilor fermieri in competentele lui Dacian Ciolos de fost Comisar European pentru agricultura au fost anihilate de un personaj care nu stie nici sa se exprime bine in limbajul birocratic, cu atat mai putin in  cel politic.

Am uitat ceva din bilantul nerostit al celor 100 de zile ale Guvernului Ciolos? Da, am uitat. Faptul ca in acest interval, guvernarea externalizata nu a fost in  stare sa dea macar un raport , chiar si subversive, strazii. Adica societatii civile. Desi in  schema de functionare a Guvernului Ciolos exista chiar un portofoliu cu rang de ministru, acesta nu a catadicsit sa informeze falanga “reformatoare” a societatii        locale sau din  dispora asupra Dezastrului de la Colectiv. Adusa la guvernare de valul de nemultumire al tragediei de la Colectiv, echipa lui Dacian Ciolos reuseste sa musamalizeze aceasta tregedie colectiva. Si, mai grav, obtine aceasta performanta cu sprijinul tacit al cohortelor de nemultumiti de pana mai ieri. Unde este tinerimea revoltata de sistem? Unde sunt corporatistii care, se spune, au pus umarul la schimbare? Unde sunt atatatorii de pe fb care injurau clasa politica de neputinata si coruptie? Ii asteptam sa se exprime. De ce nu o fac? Sunt neputinciosi? Atunci sa se retraga de pe scena si sa lase locul altora.

In ce priveste politica externa. Din mult vehiculata stradanie de a duce Romania in plutonul statelor respectate din EU,  guvernarea externalizata nu a facut decat sa ne infunde si mai mult pe ultimul loc al celor 28 de state membre ale Uniunii. A auzit cineva vocea Romaniei la vreun for regional sau european  sau international? Nu. Si nici nu o va auzi curand.

Guvernarea externalizata nu este o solutie nici pentru schimbare si nici pentru propasirea cohortelor de tineri care au iesit in   strada in noiembrie.

Asteptam iesirea lor in strada, din nou, pentru a corecta aceasta mare nedreptate care s-a facut tarii lor si tarii noastre.

In finalul acestui text facem o precizare importanta. In luna mai 2012, cand Guvernul condus de Victor Ponta a venit la putere tot pe valul unei nemultumiri generale, in  locul guvernului basist condus de Mihai Razvan Ungureanu, a primit in  Parlament votul a 282 de parlamentari. In noimbrie 2015,  guvernarea externalizata condusa de Dacian Ciolos a fost votata de 389 de parlamentari. Toate partidele parlamentare din Forul legislativ al tarii au votat echipa lui Dacian Ciolos.

De ce nu a profitat si nu profita Guvernul Ciolos de acest suport  extraordinar de puternic nu este greu de stiut. Pentru ca echipa sa este alcatuita din venetici, de marunti functionari de la Bruxelles care si-au luat concedii de la angajatorul de baza pentru a conduce ministere la Bucuresti. Si cum nu stiu ce sa faca (nu au pregatirea necesara)  stau acunsi  de dupa perdea pana la situatia extrema.