Treceți la conținutul principal

Ţări care se vor dezvolta cel mai rapid până în 2060


Luand in calcul dinamica Produsului Intern Brut (PIB) din 1995, pana in 2060, potrivit raportului OCDE “Orizont 2060: perspective de crestere economica globala pe termen lung”, tabelul de mai jos face un clasament al tarilor cu cea mai puternica dinamica economica. Ritmul de crestere in diverse decade ale acestei perioade pe termen lung va avea impact asupra nivelului de dezvoltare si de viata din societatile statelor respective. Cu surprindere, analistii constata ca cea mai dinamica tara va fi India, China – marea revelatie a ultimelor doua decenii -, situandu-se de-abia pe locul al treilea.
De consemnat ca din cele 41 de state cu cea mai mare sansa de imbogatire, ca urmare a dinamicii PIB, din Europa sunt mentionate: Estonia, Islanda, Norvegia, Rep. Ceha, Elvetia, Belgia, Ungaria, Slovacia, Suedia, Irlanda, Danemarca, Rusia, Finlanda, Irlanda, Slovenia, Spania, Olanda, Franta, Polonia, Austria, Grecia, Italia, Portugalia. Germania si Luxemburg se afla pe locurile 40, respectiv 41.
Tarile cu cea mai inalta crestere economica anuala medie pana in 2060
Locul
Tara
1995-2011
2011-2030
2030-2060
2011-2060
1
India
7,5%
6,7%
4,0%
5,1%
2
Indonezia
4,4%
5,3%
3,4%
4,1%
3
China
10,0%
6,6%
2,3%
4,0%
4
Arabia Saudita
4,4%
4,2%
2,4%
3,1%
5
Africa de Sud
3,4%
3,9%
2,5%
3,0%
5
Mexic
2,6%
3,4%
2,7%
3,0%
7
Turcia
4,2%
4,5%
1,9%
2,9%
8
Brazilia
3,3%
4,1%
2,0%
2,8%
8
Chile
3,9%
4,0%
2,0%
2,8%
10
Argentina
3,6%
3,6%
2,2%
2,7%
11
Australia
3,3%
3,1%
2,2%
2,6%
11
Israel
3,7%
2,7%
2,6%
2,6%
11
Noua-Zeelanda
2,7%
2,7%
2,6%
2,6%
14
Estonia
3,6%
2,8%
2,0%
2,4%
15
Islanda
3,0%
2,2%
2,4%
2,3%
15
Norvegia
3,0%
2,9%
1,9%
2,3%
17
Canada
2,6%
2,1%
2,3%
2,2%
18
SUA
2,5%
2,3%
2,0%
2,1%
18
Rep. Ceha
3,2%
2,7%
1,8%
2,1%
18
Marea Britanie
2,3%
1,9%
2,2%
2,1%
18
Elvetia
1,7%
2,2%
2,0%
2,1%
22
Belgia
1,8%
2,1%
2,0%
2,0%
22
Ungaria
2,4%
2,5%
1,7%
2,0%
22
Slovacia
4,5%
2,9%
1,4%
2,0%
22
Suedia
2,5%
2,4%
1,8%
2,0%
26
Irlanda
4,7%
2,1%
1,7%
1,9%
26
Rusia
5,1%
3,0%
1,3%
1,9%
28
Danemarca
1,5%
1,3%
2,1%
1,8%
28
Finlanda
2,5%
2,1%
1,6%
1,8%
28
Slovenia
2,6%
2,0%
1,6%
1,8%
31
Spania
2,9%
2,0%
1,4%
1,7%
31
Olanda
2,2%
1,8%
1,6%
1,7%
33
Coreea de Sud
4,6%
2,7%
1,0%
1,6%
33
Franta
1,7%
2,0%
1,4%
1,6%
33
Polonia
4,3%
2,6%
1,0%
1,6%
36
Austria
2,0%
1,5%
1,4%
1,4%
36
Grecia
2,4%
1,8%
1,2%
1,4%
36
Italia
1,0%
1,3%
1,5%
1,4%
36
Portugalia
1,7%
1,4%
1,4%
1,4%
40
Japonia
0,9%
1,2%
1,4%
1,3%
41
Germania
1,4%
1,3%
1,0%
1,1%
41
Luxembourg
3,8%
1,8%
0,6%
1,1%
                            Sursa: OCDE
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Absorbtia fondurilor europene: ora exacta a (in)capacitatii guvernului Boc

Noul ministru al Afacerilor Europene nu s-a sfiit, la nici cateva saptamani de la instalare, sa evidentieze superficialitatea si dezinteresul guvernului in care tocmai a fost cooptat de a utiliza fondurile nerambursabile puse la dispozitie de Uniunea Europeana,in exercitiul financiar 2007-2013. Domnul Leonard Orban a spus raspicat: rata de absorbtie a fondurilor structurale, din 2007 pana in  prezent, este de numai 3,7%, cea mai mica din toate noile state membre (NSM). Nu de 10 % si nici de 14 %, cum pretindeau acum vreo tre-patru luni  divesri functionari din Palatul Victoria. In acest fel, ministrul a devoalat minciuna si prefacatoria cu care ne invaluiau primul ministru si asa-zisa sa consiliera economica. 3,7 %  este nota exacta a (in)capacitatii echipei guvernamentale de la Bucuresti de a gestiona nu doar o resursa gratuita, dar si starea economica generala a tarii.  Sa vedem de ce? In vremuri de criza, precum cele pe care le traverseaza si Uniunea Europeana, pe...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Europa: confederatie cu mai multe viteze, iata ce ne asteapta

Criza economica din Grecia, mai ales, si atitudinea haotica a statelor membre fata de problematica in cauza a adus, din nou, in actualitate statutul geopolitic al Uniunii Europene. Presedintele Romaniei nu este deloc original atunci cand tot invoca "riscul de a lansa" sintagma  Statele Unite ale Europei. De la Tratatul de la Roma, din 1957,  prin care s-a constituit Comunitatea Economica Europeana  si pana in  prezent, unitatea strategica a Europei a fost mereu in obiectivul statelor initiatoare si motoare ale UE. Asa se face ca pana in 1968 Europa comunitara detinea, deja, o uniune vamala si o piata agricola comuna. Termenul de Piata Comuna europeana era deja consacrat in anii 70'-80'. In 1993, Comunitatea Europeana este rebranduita in Uniune Europeana, conform deciziilor Tratatului de la Maastricht. Totusi, Tratatul de la Lisabona (care trebuia sa fie "legea suprema'-"constitutia", intrat in vigoare la 1 ianuarie 2009), nu se dovedeste  viabil pen...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe