Treceți la conținutul principal

Ça fait rien monsieur le ministre. Dar, domnule Valls... (II)

*România este singura ţară din UE care utilizează la recensăminte sintagma “populaţie după limba vorbită”
Cum s-a văzut din tabelul prezentat in partea I, in România ar fi existat in 1939 cei mai multi ţigani, desi la recensământul din  1930 s-au înregistrat cca 240.000 de rromi. In  1956, numărul celor care se declară de etnie rromă scade la 104.000, iar zece ani mai târziu, numărul lor scade la 65.000. 
Recensământul din 1977 identifică 227.000 de rromi. De remarcat, aici, este faptul că politica lui Nicolae Ceauşescu de interzicere a avorturilor a avut un efect pozitiv semnificativ asupra cresterii populatiei rrome/tiganesti. In 1992 numărul lor ajungea, potrivit recensământului, la peste 400.000 de rromi.
Odată cu căderea Cortinei de Fier, etnia rroma inundă, din nou, ca in Evul Mediu timpuriu, toată Europa. Astăzi, datele privind populatia rroma nu concordă deloc cu realitatea naţională. Principala cauză este emigrarea necontrolată si “mişcarea” continuă a unor segmente importante ale populatiei ţigănesti. Spre exemplu, in ultimii ani, adoptarea de catre Budapesta a privilegiului de a obtine cetăţenie dublă (ungară si română) a atras nu numai pe maghiarii pur-sânge, dar si etnia rroma din Transilvania, maghiarizată si de altă religie decât cea ortodoxa. La ultimul recensămant, din 2011, in România au fost inregistrati 247 058 rromi/ţigani, dar in   toate textele de presă apar ca fiind de peste 1 500 000 sau mai mult. Este de semnalat ca majoritatea analistilor si responsabililor in domeniu sunt de acord că cifrele din ţările Eurpei de Est, inclusiv din România,  sunt “umflate” de asociaţiile romilor care beneficiază de fonduri  europene sau de la diverse fundatii de caritate. Fonduri care, asa cum răzbate din declaratiile unor fruntasi rromi sunt cheltuite mai ales in folosul  organizatiilor si nu pentru comunitatile ţigăneşti.
Iată, mai jos, numărul total al populatiei din câteva state din Europa Centrală si de Est si pe cel al etniei rrome, precum si procentul rromilor din total populatiei nationale:
Procentul populaţiei rrome (estimări ONG-uri rrome)
din total populaţie în câteva state din ECE
Tara
Recensământ 2011
Total populaţie
Nr. estimat de rromi/ţigani
Procent din total populaţie
Bulgaria
  7 364 570
  750 000
10,18 %
Cehia
10 562 214
  300 000
2,84%
Grecia
10 787 699
  350 000
3,24%
Romania
19 043 767
  247 058 (recensamant)
1 850 000 (estimat)
1,29%
9,7 %
Slovacia
  5 397 036
  500 000
9,26 %
Spania
46 815 916
  750 000
1,60 %
Ungaria
  9 982 000
  750 000
7,51 %
Turcia
74 000 000 
2 750 000
3,71%
Sursa: Eurostat şi ONG-uri rrome

La cele de mai sus trebuia să  fie inregistrată si populatia de etnie rroma din tarile fostei Iugoslavii, din tarile fostei URSS si altele.
După cum se observa, in  tabelul de mai sus am indicat in dreptul României doua cifre. Una este dată de recensământul populatiei din  2011, care a avut loc după metodologia stabilita de Eurostat si altă cifră este dată ca estimată de către asociaţiile rrome si de Consliul Europei. Avem observatia că acest Consliul Europei are si un  raportor/responsabil cu insertia ţiganilor dar, după parerea noastră, ca si alti birocrati din institutiile suprastatale ale continentului, habar nu are pe ce lume se afla ţiganii. Cert este un  lucru. Nimeni nu poate să indice o cifră exactă privind numărul populaţiei de etnie rroma. Pentru că nu există “recensăminte” si cercetări sociologice fiabile nicunde in statele continentului. Doar in România. De ce? Pentru ca dintre toate statele membre ale UE, doar România recunoaşte prin Constitutie populatia majoritara si minorităţile după etnie. La Recensământul din 2011, in România s-a utilizat termenul de “populaţie după limba vorbită”, tocmai pentru ca declaranţii/recenzaţii să nu aiba sentimentul ca apartin unei etnii care nu este “bine vazuta”, asa cum se spune despre ţigani.
Asadar, domnule Valls si stimat guvern al Frantei, daca in Hexagon sunt tigani (si sunt) atunci ei nu au cum sa provină doar din România si Bulgaria, ci din  toate statele din Europa centrala si de rasarit. Mai ales ca, potrivit tabelului de mai sus, procentul populaţiei rrome in total populatie este foarte mare, şi in state precum in Ungaria sau Slovacia. Să nu creada cineva că ţiganii unguri sunt favorizati in Ungaria in  raport cu populatia majoritară. Zilele acestea, guvernul de la Budapesta a introdus un  regim  de tip fascist in  raport cu tiganii: dacă sunt găsiti fără adapost pe străzi sau in comunităţi sunt obligati să se încartiruiască in zone/spatii pe care le decid autorităţile. In caz contrar sanctiunile merg până la inchisoare. In Cehia, bande neo-fasciste ii ataca pe tigani, cerând expulzarea lor.
Cum poate crede dl. Vals ca din cele cca 9 milioane de ţigani ce trăiesc in această parte a Europei au venit in Franta numai tigani din România si Bulgaria?  Este o absurditate. O enormitate pe care presa franceză, atât de vehementă cu nuanţele unui fenomen nu reacţionează deloc. Nu este corect! Astăzi, una din publicaţiile de la Paris scria – aproape ca fapt divers - despre o bandă de tigani croaţi care se afla in atentia instanţelor de judecată încă din luna septembrie.
In România, ca si in  Franta, romii/tiganii care prin tradiţie sunt voiajori (nu se stabilesc intro locatie) nu sunt constrânşi in mod hitlerist. Ei traiesc după reguli greu de inteles pentru populatiile asezate, autohtone, din cele doua state.
Multi fac rău, se dedau la fapte absolut condamnabile. Ei trebuie sanctionaţi. In Franta si in România si pretutindeni in calitate de cetăţeni europeni, nu in calitate de rromi. Altfel, ajungem la ideologia hitleristă.
Dar problema rroma/tiganească nu trebuie sa aducă anathema asupra unui stat, a unui guvern a unor autorităţi.
Pentru ca sunt mijloace compatibile de solutionare a problemei rromilor voiajori si/sau raufăcători. Am citit, recent, despre o poveste extraordinar de placută si frumoasă privind colaborarea dintre autorităţile din Grand Lyon si o comună din judetul Bihor/România. Excelent exemplu pentru francezii nationalişti si intoleranţi, cât si pentru românii de aceeaşi talie morală si administrativă.
*******************************************************************************
Update: Franța beneficiază de 4,4 miliarde euro, iar România de 500 milioane euro, pentru integrarea romilor
Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, subliniază, într-un interviu acordat RFI, că, în ciclul financiar 2007 - 2013 al Uniunii Europene, Franța are un buget de 4,4 miliarde euro, în timp ce România beneficiază doar de 500 de milioane de euro pentru integrarea romilor.
El atrage atenția că incluziunea socială rămâne în continuare o prioritate, o necesitate și punctează că expulzarea nu constituie o soluție.

''Este motivul pentru care noi am stabilit, împreună cu colegii noștri francezi, un mecanism de cooperare, inclusiv la nivel european, pentru a pune în mișcare mecanismele incluziunii sociale. Pe de altă parte, există elemente de criminalitate, trebuie să cooperăm. De aceea cooperarea este extrem de pozitivă între parchetul de la Paris și Parchetul de la București. Există o cooperare polițienească și suntem dispuși să vedem un număr suplimentar de polițiști la Paris pentru a combate criminalitatea. Dar această criminalitate reprezintă o minoritate. Majoritatea cetățenilor români sunt foarte bine integrați în societatea franceză de mai mulți ani'', a spus Corlățean.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Strategia (inexistenta) a exporturilor guvernului Boc

Decizia concernului Nokia de a delocaliza productia din Romania a fost trecuta de catre Guvernul Romaniei la capitolul "fapt divers". Ei, si ce?, parca nu o sa vina altii in locul lor!, au dat de inteles dl Boc si altii din anturajul sau. Este, inca odata, expresia lipsei de personalitate si de demnitate pe care Executivul de la Bucuresti o manifesta fata de probleme de mare interes pentru economia tarii, pentru statutul Romaniei in actuala conjunctura internationala.  Cand Nokia a plecat de la Bochum/Germania pentru Jucu/Cluj, nemtii s-au mobilizat cu mic cu mare (guvern si salariati) pentru a protesta fata de masura managementului finlandez. Au obtinut despagubiri serioase, cel putin pentru cei ramasi fara loc de munca. Acum, cand aceiasi "nomazi" de la Nokia inchid portile la Jucu, guvernul Boc nu incearca, macar, un gest de explicatie, ca sa nu vorbim de daune-interese (avand in vedere sumele mari de bani alocate de catre guvern pentru amenajarea parcului indust...

Căderea Egiptului

Maghrebul arab este in degringolada. La aproape o luna si o saptamana de la fuga dictatorului tunisian, Ben ali, Piata Tahrir (Libertatii, in limba araba) din Cairo "elibereaza" Egiptul. Miile si zecile de mii de protestatari, zi si noapte, au pus atata presiune incat puterea nu a mai rezistat. Presedintele Hosni Mubarak si-a data demisia, dupa ce cu o seara inainte credea ca face concesii strazii, prin transferarea unei parti a prerogativelor catre vicepresedintele tarii. Egiptul a aruncat "tirania" la cosul istoriei. Impactul acestei revolutii este cu totul altul decat cel din Tunisia. Egiptul este cea mai mare, cea mai influenta tara din Maghebul si Mashrekul (vestul si estul) arab. Egiptul a fost, dupa caderea imperiilor, "farul" civilizatiei arabe moderne. Nimic in regiune nu s-a realizat, din punct de vedere politic, diplomatic sau economic fara stirea si acordul Egiptului. Nici "unchiul Sam" nu facea nimic fara consultarea tarii piramidelo...

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...