Treceți la conținutul principal

O naţie fără vlagă

Luati cu necazurile cotidiene, nu mai avem vlaga de a gandi si actiona in  deplinatatea puterilor mintii.
Un razboi propagantistic uluitor de ametitor se desfasoara din cele doua palate - Cotroceni si Victoria - contra natiei romane.
Fiecare interventie publica a presedintelui, secondat de primul ministru, este plina de insinuari, amenintari, mai mult sau mai putin voalate, fapte si acte contra vointei majoritatii.
Oare, peste tot, in lumea democratica, se intampla astfel. Desigur, NU. Iata:
Acum vreo trei saptamani, intrun mic orasel din Franta a disparut o tanara, vinovatul prezumtiv al actului fiind un individ "abominabil", care nu demult fusese eliberat din puscarie. Presedintele Nicolas Sarkozy nu s-a putut abtine de a critica justitia pentru "laxismul" de care a dat dovada. Corpul magistratilor a reactionat deindata, afirmand ca "pozitia" sefului statului reprezinta imixtiune in treburile interne ale altei puteri. Sindicatul magistratilor a solicitat scuze din  partea presedintelui si a ministrilor sai. Cum acestea intarziau, salile de judecata din regiunea in  cauza au devenit inaccesibile. Acum, aproape intregul corp al magistratilor este in greva.
Un sondaj de opinie arata ca cca 65% dintre cetatenii Frantei sustin protestul. Francezii au putere de discernamant. Natiunea este puternica. Presedintele a pierdut pariul in  incercarea de a critica "justitia" pentru a casiga "baza", in perspectiva alegerilor prezidentiale. 
Ce se intampla in Romania? Sa ne amintim aceste fraze: "“Nu există niciun stat al UE în care justiţia să fi făcut atât rău ţării pe care o reprezintă precum cel din România. Ideea că eşti un Dumnezeu nu poate funcţiona şi nu o acceptă nimeni". Ele au fost rostite nu de vreun dusman istoric al neamului romanesc sau de vreun "fanatic" dintrun alt continent. Patentul este calificat si original: Presedintele Traian Basescu.
Cum a reactionat corpul magistratilor la aceasta jignire incalificabila? Poate au fost cateva voci de protest  in  surdina. Mai mult nu.
Cum au reactionat cetatenii romani? Nicicum. Nepasatori. Nimeni nu a auzit, nimeni nu a vazut (declaratia a fost facuta la televiziunea publica).
Acesta este un singur exemplu din   nenumaratele in  care Seful Statului isi umileste, prin ocara si dispret, conationalii. 
Profesorii au fost jigniti  in fel si chip. Si ei si medicii. Au fost chiar "invitati" sa plece care pe unde vor in lume, pentru ca sunt "liberi", daca nu le convine in propria tara. 
Cum am reactionat, fiecare in  parte si toti la un  loc. Cu nepasare!
Suntem o natie fara vlaga!

Comentarii

  1. Doar aparent, cu siguranta ca in masa de romani exista valori care pot scoate tara din criza, adica elita intelectuala autentica, care are si datoria morala cat si obligatia profesionala (altfel la ce sunt buni?) pentru a nu se mai cobora sa culeaga ce le arunca guvernul, ci aceasta elita trebuie sa preia conducerea tarii,asa cu s-a 'intamplat" in toate tarile prospere, iar o particularitate pentru Romania ar fi si reantoarcerea la firul istoric intrerupt (la Monarhie) , sistem care este dovedit (inclusiv prin Spania) ca este cel mai democratic, adica asigura cele doua deziderate primordiale ale democratiei, si anume prosperitatea economica generala si justitie si echitate sociala, si pentru cel mai umil cetatean.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Strategia (inexistenta) a exporturilor guvernului Boc

Decizia concernului Nokia de a delocaliza productia din Romania a fost trecuta de catre Guvernul Romaniei la capitolul "fapt divers". Ei, si ce?, parca nu o sa vina altii in locul lor!, au dat de inteles dl Boc si altii din anturajul sau. Este, inca odata, expresia lipsei de personalitate si de demnitate pe care Executivul de la Bucuresti o manifesta fata de probleme de mare interes pentru economia tarii, pentru statutul Romaniei in actuala conjunctura internationala.  Cand Nokia a plecat de la Bochum/Germania pentru Jucu/Cluj, nemtii s-au mobilizat cu mic cu mare (guvern si salariati) pentru a protesta fata de masura managementului finlandez. Au obtinut despagubiri serioase, cel putin pentru cei ramasi fara loc de munca. Acum, cand aceiasi "nomazi" de la Nokia inchid portile la Jucu, guvernul Boc nu incearca, macar, un gest de explicatie, ca sa nu vorbim de daune-interese (avand in vedere sumele mari de bani alocate de catre guvern pentru amenajarea parcului indust...

Căderea Egiptului

Maghrebul arab este in degringolada. La aproape o luna si o saptamana de la fuga dictatorului tunisian, Ben ali, Piata Tahrir (Libertatii, in limba araba) din Cairo "elibereaza" Egiptul. Miile si zecile de mii de protestatari, zi si noapte, au pus atata presiune incat puterea nu a mai rezistat. Presedintele Hosni Mubarak si-a data demisia, dupa ce cu o seara inainte credea ca face concesii strazii, prin transferarea unei parti a prerogativelor catre vicepresedintele tarii. Egiptul a aruncat "tirania" la cosul istoriei. Impactul acestei revolutii este cu totul altul decat cel din Tunisia. Egiptul este cea mai mare, cea mai influenta tara din Maghebul si Mashrekul (vestul si estul) arab. Egiptul a fost, dupa caderea imperiilor, "farul" civilizatiei arabe moderne. Nimic in regiune nu s-a realizat, din punct de vedere politic, diplomatic sau economic fara stirea si acordul Egiptului. Nici "unchiul Sam" nu facea nimic fara consultarea tarii piramidelo...

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...