Mistificare statistică în agricultură

Prin rezultatele definitive ale Recensământului General Agricol, din 2010, INS vrea să “demonstreze” că România are o agricultură medievală

Intrat aproape in uitare din cauza stării jalnice în care a ajuns institutia natională de statistică (a se vedea bâlbâielile privind recensămantul populatiei, scuzele penibile pe care reprezentantii INS le-au “aruncat”, in vară, in ochii opiniei publice), Recensământul General Agricol (RGA) din 2010 a fost, in fine,  procesat. Rezultatele definitive, comparate cu alte forme asemănătoare de anchetă statistică pun un mare semn de intrebare asupra veridicităţii si corectitudinii datelor  RGA. Desigur, că o evaluare mai  semnificativa ar fi posibilă pentru oricine este interesat dacă INS ar da posibilitatea accesării gratuite a informatiilor din propriul sau site, referitoare la RGA. Ei bine, INS vrea bani pentru accesarea rezultatelor RGA, desi nu din propriul buzunar /buget s-a efectuat acest recensământ, a cărui finalitate trebuia ştiută incă din vară (asa cum, de altfel, s-a si anuntat de către institutia in cauză). Chestiunea accesului la informatiile RGA ar putea apărea fără relevanţă. Cu ce drept, însă, INS vinde RGA? Nu este o institutie privată, nu a fost singura care a asigurat bugetul desfăsurării RGA (majoritatea fondurilor au fost atrase de la Eurostast si de la MADR si MAI. Atunci de ce instituţia controversată condusa de dl. Voineag solicită bani pe documentele si informatiile privitoare la RGA? Repetăm, intrebarea nu este retorică. Mai ales, ca in   alte ţări, spre exemplu Franta, lucrurile nu stau deloc aşa. Apoi, tot in aceasta ţară am observat ca rezultatele RGA sunt prezentate si interpretate si pe site-ul Ministerului francez al Agriculturii.  Pe site-ul MADR de la Bucuresti nu se găsesc. Sau poate este necesar de un  motor special pentru a le identifica?

Aşteptăm reacţii.

Până atunci, câteva neclarităţi ce reies din informatiile INS. Date de comparatie: ancheta structurală in agricultură din anul 2007, recensământul agricol din 2002 si recensământul din 2010/2011

Anul de inregis-trare	Numar exploatatii individuale	Dif. +/- (ha)/2002	Suprafata utilizata din total SAU* (%)	Suprafata medie utilizata (ha)	Numar exploatatii juridice**	Diferenta +/- (ha)/2002	Suprafata utilizata din total SAU (%)	Suprafata medie utilizata (ha)
2002	4462221	-	55,336	1,73	22672	-	44,263	274,43
2007	3913651	-548 570	65,195	2,28	17699	-4973	34,805	270,45
2010	3823130	-639091	53,743	1,87	35913	+13 241	46,256	171,38

*SAU- Suprafața agricolă utilizată este un concept statistic destinat evaluarii teritoriului consacrat productiilor agricole. Suprafața agricolă utilizată (SAU)  reprezintă suprafața totală de teren arabil, pășune permanentă, vii, livezi. SAU nu cuprinde suprafete cu paduri, teritorii neagricole, precum drumuri, cariere, parcuri, suprafete de sub constructii. In 2002, SAU era in Romania de 13,930 milioane ha, in 2007, 13,753 milioane ha, iar in 2010 de 13,306 milioane ha.

**Până la RGA din 2010, INS a utilizat in cadrul “exploatatii individuale” decât gospodariile taranesti, iar la acest ultim recensamant a introdus la aceeasi categorie PFA, intreprinderile individuale, intreprinderile familiale. Dupa parerea noastra incadrarea este gresita pentru ca acestea din urma au un regim comercial si sunt supuse si unor reglementări contabile, au un administrator etc. De aceea, in calculele noastre pentru anul 2010 am introdus la “exploatatii cu personalitate juridica si PFA, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale. Un argument in acest sens este si faptul ca, in ultimii ani, din cauza inaspririii regimului fiscal al SRL-urilor si SA, multe dintre acestea s-au transformat in PFA. Potrivit unei analize a revistei Capital, din anul 2011, in 2009 si 2010 s-au infiintat 8122, respectiv 17 673 PFA, II si IF declarate la Registrul comertului avand ca obiect de activitate agricultura si domeniul agricol. Cu toate acestea, potrivit RGA din 2010, INS inregistreaza doar 5215 PFA, II si IF.

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Pe baza celor de mai sus se poate observa cum INS mistifică realităţile din agricultură. Nu doar in ce priveste incadrarea gospodăriilor ţărănesti in exploatatii (care, in acceptiunea statisticii europene si a FAO au definitii clare in ce priveste atât activitatea economica, cat si, mai ales, cea de gestiune. Ne intrebăm pe ce  baza a stabilit INS definirea unei gospodării ţărănesti drept exploatatie, in conditiile in care in România nu există niciun organism care să certifice că o gospodărie ţărănească este inregistrată ca exploatatie agricola. Pe de alta parte, in România nu dispunem de legislatie adecvata, nu avem un Cod Rural, nu sunt cartografiate terenurile agricole. De asemenea, acestea nu sunt delimitate cadastral. Singura “institutie” in domeniu este asa zisa “carte funciară” de la primării, o institutie vetustă, nealiniată realităţilor. Pe de altă parte, cum bine se stie, majoritatea ţăranilor si-au arendat terenurile agricole, dar aceste “transferuri” nu sunt înregistrate sau contractele intre arendas si arendator nu refelectă realitatea.

Ca urmare, aşa au rezultat anomaliile din tabelul de mai sus. In anul 2007, SAU pe o “exploataţie individuală a fost mai mică decât in 2002, iar in 2010, a crescut cu doar 0,41 ari faţă de 2007. Cine poate să dea crezare unei astfel de statistici?

La fel sta situatia cu “exploataţiile  juridice” a căror suprafaţă, chipurile, ar fi rămas casi-constantă în răsptimp de peste opt ani.

Dacă RGA realizat de INS va fi preluat tale-quale de Eurostat, Romania va trezi o mare bizarerie statistică si agricola ăn Europa. Uniunea Europeană va observa ca societatea românească este una “ingheţată” in trecut medieval. Pentru că nimeni nu va putea sa gândeasca altfel atunci când va vedea ca în ţara noastră media unei exploatatii agricole a fost in 2002 de 3,11 ha, in 2007 de 3,50 ha, iar in 2010 de 3,45 ha.

Este agricultura României una de tip medieval. Nu? In ciuda evidenţei statistice a INS.