Constantin Răduţ

La mai bine de ş ase luni de la alegerile generale care i-au asigurat o majoritate parlamentară supraponderală (de cca 70 %, prin Uniunea Social Liberală –USL), Guvernul Ponta se zbate în găsirea căilor de ieşire din starea de marasm pe care economia românească o înregistrează de mai bine de 4 ani. Deşi sesiunea parlamentară s-a încheiat, guvernul pare a lucra la turaţie maximă pentru identificarea colacului salvator. Pentru că, asta este clar tuturor, dacă 2013 nu îşi arată roadele în vreun fel, 2014 va fi anul de declin al USL şi al guvernului condus de Victor Ponta.  Este ceea ce aşteaptă, cu parşivism, Traian Băsescu. Principala problemă cu care se confruntă executivul de la Bucureşti este percepţia populaţiei ,  negativă în prezent, după ce la alegerile din decembrie spreanţele populaţiei erau larg pozitive şi în mare aşteptare. După şase luni, majoritatatea populaţiei interceptaeză acţiunile guvernării drept una şi aceeaşi politică, anume cea băsistă/restrictivă/impop...

Ziua Fran ţ ei aduce multe sentimente de simpatie pentru Paris si pentru autorităţile franceze care au influenţat, chiar determinat, destinele României în ultimele două secole. A privi, astăzi, relaţia româno-frnceză doar prin prisma istoriei mai mult sau mai putin recene, mi se pare a fi o eroare. Din partea politicienilor, in primul rand. Cei chemaţi să dea semnalul de independenţă, demnitate şi egalitate între state, mai ales fiind ele membre cu aceleaşi drepturi in Uniunea Europeană. Victor Ponta este primul şef de guvern român, de dupa 1989, care a înţeles acest lucru. Nu doar ca intro jumătate de an a reuşit performanţa unei duble vizite la nivel gvernamental (el, in februarie 2013, la Paris, J.M. Ayrault, in iulie 2013, la Bucuresti), dar a relansat şi busculat parteneriatul strategic româno-francez, punând bazele unei colaborări solide. România are încă multe de învăţat de la Franţa, în majoritatea sectoarelor economice, culturale si sociale. Dar asta nu înseamnă că treb...

Primul ministru al Poloniei, “modelul” - asa cum spuneam si altădată – de carton al primului ministru român, Victor Ponta parcurge o perioadă traumatizantă din viaţa sa de politician. Zilele trecute, presa din Varşovia titra in mod neaşteptat: Donald Tusk va candida cu şanse mari la preşedinţia Comisiei Europene, în locul lui Barosso, al carui mandat se încheie anul viitor. “Vestea” a ţinut mai bine de o săptămână, până când dl Donald a ieşit în faţa presei, aproape spăşit, arătând că el prim ministru s-a născut si aşa vrea să iasă din politică. Ceea ce nu este prea departe de adevăr. Imi aduc aminte, prin 2006-2007 (eram consilier economic la Varşovia) că Tusk făcea figură palidă pe eşichierul politic de la Varşovia. Incercase să intre îin lupta pentru presedintie cu defunctul Kaczynski, nu reusise, dar la alegerile parlamantere din 2007, partidul său, Platformą Obywatelską (Platforma civica-PO, partid fără trecut şi, se pare, şi fără viitor), obţine cele mai multe voturi si Don...

In secolul al XX-lea, Polonia nu a fost niciodată un model pentru România Presa din Varsovia, una dintre cele mai naţionaliste din Europa, începe să-l lase din “braţe” pe Donald Tusk, primul ministru al Poloniei. Lăudat, intr-un mod nefiresc, ca seful celui mai bun guvern din Uniunea Europeană, pentru că ”reuşit” să “protejeze” ţara de recesiunea din 2008-2009, Tusk se va vedea obligat, in curând să recunoască faptul că “avântul” economic al Poloniei a fost unul de conjunctură, adesea aranjat de statistica locală si de metodologiile strâmbe ale Bruxelles-ului. Apropo de Bruxelles, CE dă ca cifră a somajului in Polonia 10,5 %, in  timp ce mereu, in acest an, cifrele publicate de instituţiile de la Varşovia au arătat că somajul se află la unul dintre cele mai înalte niveluri din istoria ţării, osciland intre 14,6-14,3 % din populaţia activă, comparabil cu cele din anii ’90 . Peste 2,256 milioane de polonezi sunt înscrisi in registrele de şomeri…. Economia Poloniei este, de fapt,...

Este timpul unei reflecţii binemeritate din partea Guvernului României Cum face-cum nu face guvernul de la Bucure ş ti, oricare ar fi el, lucrurile îi ies de-a-ndoaselea. Iata si cazul gazului de şist, despre care televiziunile îl pomenesc aproape în fiecare zi, prin vocea a tot soiul de protagonişti ad-hoc, fără ca vreunul sa aibă minima informare asupra subiectului. Nu mica ne-a fost mirarea când, între cei ce abordau “subiectul zilei” se afla (normal) si dl. Constantin Niţă, ministru delegat pentru energie. Ar fi trebuit sa auzim prin domnia sa “vocea autorizată” a guvernului. Da, de unde. Omul, precum îl ştim şi din alte mandate este un habarnist sadea. Nici măcar despre Polonia nu ştia mare lucru, deşi şeful sau, dl. Victor Ponta, laudă neîncetat această ţară al cărei guvern, in frunte cu Donald Tusk, nu îl preţuieşte deloc. Dl Ponta este cel care ne “învată” la televizor că trebuie să luam exemplul Poloniei ş i în problema gazelor de şist pentru a deveni independenţi energet...

*România va cheltui cca 1 milion euro pentru promovarea magiunului de Topolveni***Alt produs nu avem***Delăsare şi minciună la MADR şi asociaţiile profesionale ***Suntem singura ţară din UE în această postură Ne parvine, tam-nisam, o ş tire privitoare la faptul ca Bruxelles-ul, respectiv Comisia Europeană, a adoptat un buget important pentru promovarea produselor agricole comunitare in interiorul UE, dar şi pe terţe pieţe. Suma totală destinată celor 22 de programe de promovare aprobate prin bugetul respectiv este de cca 36 milioane euro. Mai puţin decât in alţi ani, când se planificau si 50 milioane euro. Noutatea nu constă in programul CE de promovare a produselor agricole si agroalimentare din diverse ţări (el datează din anul 2000), ci in faptul ca si România va beneficia de acesti bani europeni. Pentru prima dată! Am putea zice că este de bun augur. Intrun fel este. Bruxelles-ul ne dă  fonduri nerambursabile pentru informatii, publicitate, participări la expozitii de spec...

De ce nu protestează Comunitatea evreiască internaţională? Va plăti Comunitatea şi un sondaj în România? Acesta este rezultatul - deloc surprinzator pentru naţia poloneză -, al unui sondaj comandat de comunitatea evreilor din Polonia in rândul elevilor liceeni din Varşovia. La împlinirea a 70-a de ani de la revolta ghetoului din Varsovia, reprezentanţii comunităţii constată că tinerii liceeni, cu vârsta de 17-18 ani, deci majori, nu simt niciun sentiment pozitiv faţă de populaţia evreiască. Poate este si un  reflex al faptului că în Polonia, spre deosebire de România, statul, fie el comunist, totalitar-necomunist sau proaspăt democrat (după 1990) a dus mereu o politică de asimilare a populatiei minoritare, oricare a fost aceasta. Aşa se explică faptul că în anuarele demografice poloneze cu greu o să afli câţi ucraineeni, sau bielorusi, sau rusi, sau lituanieni, sau tigani, sau germani sunt  cu adevarat in  cifre absolute. In cifre relative, ele (populaţiile minoritare)...