Treceți la conținutul principal

Mugur Isarescu - un guvernator de televiziune

Saptamana care se incheie a avut in prim plan mediatic o personalitate care, incet-incet, poate pune in umbra televedetele de cartier, "marfa" tabloidelor cancan sau click. Este vorba despre Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, domnul Mugur Isarescu. In aceste zile, mai mult decat oricand, dl Isarescu vrea sa demonstreze ca este atoatestiutor, ca fara el in varful unei institutii de baza a statului democratic, tara s-ar duce de rapa. Altfel nu ne explicam cum M.I. nu scapa niciun prilej de a se afisa public, de a-si da cu parerea despre chestiuni strict profesionale (din bransa care l-a consacrat), dar si despre multe alte aspecte ale vietii economice, politice s.a. Trebuie reluata exploatarea aurului in Romania? Desigur dl. Isarescu are o opinie. Este bine ca guvernul taie din salarii si impoziteaza pensiile? Acelasi M.I. nu scapa prilejul de a se amesteca unde nu-i fierbe oala. Mai nou, am vazut, s-a luat si de presa, de analistii care isi etaleaza cunostinte mai mult sau mai putin pertinente pe la diverse posturi tv. Ar dori probabil ca despre inflatie, valuta, cursul monedei nationale sa-si expuna punctul de vedere numai d-sa sau prea-inflavorbitorul sau consilier personal.
Vremurile de criza sunt perioade de exceptie in comportamentul unor personalitati publice. Chiar si in afara acestora guvernatorii bancilor centrale nu sunt personaje prea vizibile. Niciun responsabil  de acelasi rang cu cel al dlui Isarescu, din Europa sau din orice alta tara civilizata, nu apare saptamana de saptamana in conferinte, forumuri, "tabere de vara" si alte "meetinguri" pentru a spune una sau alta despre economie sau guvernare. 
Declaratiile sefilor de banci centrale sunt, adesea, litera de lege, parerea lor este totdeauna oficiala si are puterea de a inrauri starea mediului de afaceri, a monedei nationale sau a burselor de valori.
Opinia unui guvernator de televiziune este deja una banala, comuna, chiar controversata, cum s-a vazut bine in aceasta saptamana cu cele spuse de domnul Mugur Isarescu.
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Absorbtia fondurilor europene: ora exacta a (in)capacitatii guvernului Boc

Noul ministru al Afacerilor Europene nu s-a sfiit, la nici cateva saptamani de la instalare, sa evidentieze superficialitatea si dezinteresul guvernului in care tocmai a fost cooptat de a utiliza fondurile nerambursabile puse la dispozitie de Uniunea Europeana,in exercitiul financiar 2007-2013. Domnul Leonard Orban a spus raspicat: rata de absorbtie a fondurilor structurale, din 2007 pana in  prezent, este de numai 3,7%, cea mai mica din toate noile state membre (NSM). Nu de 10 % si nici de 14 %, cum pretindeau acum vreo tre-patru luni  divesri functionari din Palatul Victoria. In acest fel, ministrul a devoalat minciuna si prefacatoria cu care ne invaluiau primul ministru si asa-zisa sa consiliera economica. 3,7 %  este nota exacta a (in)capacitatii echipei guvernamentale de la Bucuresti de a gestiona nu doar o resursa gratuita, dar si starea economica generala a tarii.  Sa vedem de ce? In vremuri de criza, precum cele pe care le traverseaza si Uniunea Europeana, pe...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Europa: confederatie cu mai multe viteze, iata ce ne asteapta

Criza economica din Grecia, mai ales, si atitudinea haotica a statelor membre fata de problematica in cauza a adus, din nou, in actualitate statutul geopolitic al Uniunii Europene. Presedintele Romaniei nu este deloc original atunci cand tot invoca "riscul de a lansa" sintagma  Statele Unite ale Europei. De la Tratatul de la Roma, din 1957,  prin care s-a constituit Comunitatea Economica Europeana  si pana in  prezent, unitatea strategica a Europei a fost mereu in obiectivul statelor initiatoare si motoare ale UE. Asa se face ca pana in 1968 Europa comunitara detinea, deja, o uniune vamala si o piata agricola comuna. Termenul de Piata Comuna europeana era deja consacrat in anii 70'-80'. In 1993, Comunitatea Europeana este rebranduita in Uniune Europeana, conform deciziilor Tratatului de la Maastricht. Totusi, Tratatul de la Lisabona (care trebuia sa fie "legea suprema'-"constitutia", intrat in vigoare la 1 ianuarie 2009), nu se dovedeste  viabil pen...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe