Treceți la conținutul principal

Noua Politica Agricola Comuna (PAC): vor disparea profitorii ajutoarelor agricole?

Saptamana viitoare, Comisia Europeana va prezenta  spre aprobare proiectul noii Politici Agricole Comune. Subiectul este cunoscut si dezbatut in majoritatea statelor UE, mai putin in Romania, unde politica de clan tine, cum se spune, interesele sub pian. Desi apologia celor cateva sute de euro pe care le primesc micii fermieri romani de la CE va fi, in continuare, pagina de afis in talk-showrile televizate, putini banuiesc ca la Bruxelles se joaca o carte mare. Asta pentru ca desi PAC va beneficia de fonduri substantiale (cca 40% din bugetul UE), constrangerile crizei economice si distorsiunile, de pana acum,  in acordarea subventiilor/ajutoarelor, vor face ca banii sa fie mai cu grija distribuiti in agricultura. Problema este atat de serioasa incat, la 5 octombrie a.c., OCDE si-a declarat, intr-un amplu raport, partizanatul pentru reorientarea ajutoarelor agricole europene. Ce si-ar dori OCDE? Pe scurt: sa dispara (sau macar sa fie limitati in lacomia lor) profitorii ajutoarelor agricole in UE. Adica, spune aceasta organizatie (din care fac parte tarile dezvoltate si emergente, minus Romania) este absolut incorect ca la fondurile de ajutorare a agricultorilor sa participe beneficiari care realmente nu au nevoie (nu au venituri reduse), cum sunt marile exploatatii sau proprietarii  neagricoli de terenuri. Sunt de notorietate reclamatiile societatii civile fata de faptul ca regina Angliei, fiind o mare latifundiara,  se infrupta anual cu cca 5 milioane euro din fonduri agricole europene. Fiul sau, printul Charles, sau printul de Monaco, adauga si ei, anual, in visteria proprie sute de mii de euro, din aceeasi sursa. Grupul alimentar Nestle sau LVMH pentru productia sa de cogniac sunt, de asemenea, printre profitorii de marca ai ajutoarelor PAC. Potrivit OCDE, fenomenul este flagrant de pagubos. S-a constatat ca  in fostele  15 state UE, 25 % din exploatatiile agricole cele mai mari aveau, in 2007, un venit agricol mediu anual de cca 73 000 euro pe ferma, sau 28 000 euro pe angajat, adica dublul salariului minim din Franta, si, in acelasi timp, de 16 ori mai mult decat venitul unei ferme mici, de cateva hectare.
Ce se vrea? Sau, mai precis, ce s-ar vrea de cele mai multe state? Ca subventiile sa fie acordate fermierilor care intradevar au nevoie pentru cresterea productiei de bunuri agricole si pentru intarirea exploatatiilor si a competitivitatii lor, pentru obtinerea unui standard de viata civilizata in mediul rural. Marile grupuri agricole obtin deja profituri importante ca urmare a comertului si tranzactiilor mai mult sau mai putin agricole in care sunt implicate. 
Comisia Europeana trebuie sa prezinte saptamana viitoare o reforma a PAC care sa dea o nota de echitate sprijinului in agricultura comunitara, limitand platile catre agricultorii activi si instituind o plafonare a ajutoarelor pentru marile exploatatii.  Se va tine seama, in cazul celor din urma de aportul lor la crearea locurilor de munca, "penalizarea" fiind, in astfel de cazuri, mai blanda. 
Grupurile de interese din tarile membre UE sunt divergente asupra celor de mai sus. Nu se stie, deci, cine va avea castig de cauza in noua formula a PAC. 
In ce priveste Romania, ca de obicei, va face ceea ce dicteaza altii. Din pacate, si in agricultura...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Strategia (inexistenta) a exporturilor guvernului Boc

Decizia concernului Nokia de a delocaliza productia din Romania a fost trecuta de catre Guvernul Romaniei la capitolul "fapt divers". Ei, si ce?, parca nu o sa vina altii in locul lor!, au dat de inteles dl Boc si altii din anturajul sau. Este, inca odata, expresia lipsei de personalitate si de demnitate pe care Executivul de la Bucuresti o manifesta fata de probleme de mare interes pentru economia tarii, pentru statutul Romaniei in actuala conjunctura internationala.  Cand Nokia a plecat de la Bochum/Germania pentru Jucu/Cluj, nemtii s-au mobilizat cu mic cu mare (guvern si salariati) pentru a protesta fata de masura managementului finlandez. Au obtinut despagubiri serioase, cel putin pentru cei ramasi fara loc de munca. Acum, cand aceiasi "nomazi" de la Nokia inchid portile la Jucu, guvernul Boc nu incearca, macar, un gest de explicatie, ca sa nu vorbim de daune-interese (avand in vedere sumele mari de bani alocate de catre guvern pentru amenajarea parcului indust...

Căderea Egiptului

Maghrebul arab este in degringolada. La aproape o luna si o saptamana de la fuga dictatorului tunisian, Ben ali, Piata Tahrir (Libertatii, in limba araba) din Cairo "elibereaza" Egiptul. Miile si zecile de mii de protestatari, zi si noapte, au pus atata presiune incat puterea nu a mai rezistat. Presedintele Hosni Mubarak si-a data demisia, dupa ce cu o seara inainte credea ca face concesii strazii, prin transferarea unei parti a prerogativelor catre vicepresedintele tarii. Egiptul a aruncat "tirania" la cosul istoriei. Impactul acestei revolutii este cu totul altul decat cel din Tunisia. Egiptul este cea mai mare, cea mai influenta tara din Maghebul si Mashrekul (vestul si estul) arab. Egiptul a fost, dupa caderea imperiilor, "farul" civilizatiei arabe moderne. Nimic in regiune nu s-a realizat, din punct de vedere politic, diplomatic sau economic fara stirea si acordul Egiptului. Nici "unchiul Sam" nu facea nimic fara consultarea tarii piramidelo...

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...