Treceți la conținutul principal

Nu mai trageti in tarani!

Fruntasi politici sau reprezentanti ai diverselor grupuri de interese din agricultura nu inceteaza sa reclame restrangerea, daca nu chiar desfiintarea micii proprietati agricole din  peisajul economic al Romaniei. Aceasta, mica proprietate, se zice adesea, este cauza faptului ca romanii mananca din import o buna parte din produsele agroalimentare. 
Lucrurile nu stau chiar asa, sau, mai precis, nu mai stau deloc asa.
Potrivit statisticilor provizorii ale recensamantului agricol, 2010/2011, Romania a facut progrese semnificative in ce priveste ponderea micilor gospodarii  in totalul explotatiilor agricole. Intre 2003 si 2010, numarul exploatatiilor agricole a scazut cu cca 630 000, aceasta reducere repezenatand in procente 14%. Suprafata medie a unei ferme/exploatatii agricole a ajuns in 2010 de peste doua ori mai mare decat acum 7 ani, adica la 3,4 ha. In acest ritm,  daca nu chiar mai intens, in urmatorul deceniu si jumatate,  Romania va ajunge la un numar de sub 2 milioane exploatatii agricole, incadrandu-se in randul marilor state agricole ale UE. 
Cifrele asa prezentate pot aduce bucurie in mintea unor latifundiari si arendasi autohtoni, gata sa inhate cate 1-2 hectare de pamant  pe care il mai detin acum batranii nostri tarani. Drama este ca, in Romania, odata cu reducerea (disparitia) micilor gospodarii taranesti dispar si titularii acestora. Sociologic este demonstrat ca populatia rurala este in stransa dependenta de existenta  unei exploatatii agricole mica sau mijlocie.Cum, insa, studiile si explorarile stiintifice pe aceasta tamatica au disparut  la noi cam demult, nu ne hazardam sa spunem mai mult.
Ne intoarcem la cifre, pentru a incerca sa ajungem la concluzia de la paragraful anterior. Potrivit Eurostat, care publica statistici pentru membrii UE, in Romania se inregistreaza cea mai mare polarizare a suprafetei agricole. Astfel, daca la noi  exploatatiile cu 0-5 ha sunt foarte numeroase, in total peste 3 milioane, este semnificativ sa spunem ca cele incadrate la peste 100 hectare sunt in numar de 13 730, mult fata de Polonia, cu doar 9 300, dar cu o suprafata agricola utila cu peste 1 milion de ha mai mare decat a  Romaniei. 
Pentru cei care pot fi mai curiosi decat majoritatea cititorilor, am facut si un clasamant: din cele 7 state UE cu cea mai mare suprafata agricola, Romania detine recordul in ceea ce priveste numarul de hectare pe o exploatatie mare (de peste 100 ha), respectiv 473,88 ha/exploatatie. Dupa noi urmeaza Polonia cu 332,44 ha/exploatatie de peste 100 ha, apoi, Marea Britanie (293), Germania (274), Spania (256), Italia (239), Franta (168,5). 
Asadar, nu mai trageti in tarani. Ei sunt si vor fi tot mai putini. 
Etichete:

Comentarii

  1. Mircea Moisin6 februarie 2012 la 14:36

    Buna ziua
    Structurile specializate pe comercializare, astea lipsesc, daca 10-15 mici agricultori creeaza impreuna o entitate care sa i reprezinte din punct de vedere comercial pot sa faca fata cerintelor pietei. Exact acest lucru s-a facut in Polonia si nu numai.
    Ramane de vazut daca intr-un final isi vor da seama si taranii romani ca doar asa vor supravietui.
    Altfel, de acord cu dumneavoastra.....

    Cu stima,
    Mircea Moisin

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Strategia (inexistenta) a exporturilor guvernului Boc

Decizia concernului Nokia de a delocaliza productia din Romania a fost trecuta de catre Guvernul Romaniei la capitolul "fapt divers". Ei, si ce?, parca nu o sa vina altii in locul lor!, au dat de inteles dl Boc si altii din anturajul sau. Este, inca odata, expresia lipsei de personalitate si de demnitate pe care Executivul de la Bucuresti o manifesta fata de probleme de mare interes pentru economia tarii, pentru statutul Romaniei in actuala conjunctura internationala.  Cand Nokia a plecat de la Bochum/Germania pentru Jucu/Cluj, nemtii s-au mobilizat cu mic cu mare (guvern si salariati) pentru a protesta fata de masura managementului finlandez. Au obtinut despagubiri serioase, cel putin pentru cei ramasi fara loc de munca. Acum, cand aceiasi "nomazi" de la Nokia inchid portile la Jucu, guvernul Boc nu incearca, macar, un gest de explicatie, ca sa nu vorbim de daune-interese (avand in vedere sumele mari de bani alocate de catre guvern pentru amenajarea parcului indust...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Căderea Egiptului

Maghrebul arab este in degringolada. La aproape o luna si o saptamana de la fuga dictatorului tunisian, Ben ali, Piata Tahrir (Libertatii, in limba araba) din Cairo "elibereaza" Egiptul. Miile si zecile de mii de protestatari, zi si noapte, au pus atata presiune incat puterea nu a mai rezistat. Presedintele Hosni Mubarak si-a data demisia, dupa ce cu o seara inainte credea ca face concesii strazii, prin transferarea unei parti a prerogativelor catre vicepresedintele tarii. Egiptul a aruncat "tirania" la cosul istoriei. Impactul acestei revolutii este cu totul altul decat cel din Tunisia. Egiptul este cea mai mare, cea mai influenta tara din Maghebul si Mashrekul (vestul si estul) arab. Egiptul a fost, dupa caderea imperiilor, "farul" civilizatiei arabe moderne. Nimic in regiune nu s-a realizat, din punct de vedere politic, diplomatic sau economic fara stirea si acordul Egiptului. Nici "unchiul Sam" nu facea nimic fara consultarea tarii piramidelo...
8 comentarii
Citiți mai multe

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe