Treceți la conținutul principal

Guvernul ne izoleaza de lume

Cunoasterea unei limbi de circulatie internationala reprezinta, astazi, nu doar un element de educatie si instructie personala, cat, mai ales, o necesitate pentru atingerea de performante profesionale. Dupa cadarea zidului Berlinului si libera circulatie a persoanelor, Romania era perceputa ca fiind printre tarile cu mare deschidere, din acest punct de vedere. Mai ales tinerii romani impresionau vizitatori straini prin cursivitatea unei conversatii, in special in limba engleza. Cei din generatia a doua erau, fara indoiala, francofoni, prin educatia scolara, franceza fiind invatata/studiata inca din clasele primare, incepand cu anii '60, daca nu gresesc. 
Observatii si studii mai recente ne catalogheza, insa, si din acest punct de vedere, cam printre codasi in Europa. Iata, Eurostat (Oficiul de Statistica al UE) ne stitua in partea de jos a unui clasament in randul natiunilor care stiu o limba straina. Mai prejos decat Ungaria, Bulgaria sau Polonia, state ai caror cetateni sunt recunoscuti prin "inaptitudinea" de a invata o limba straina. Sub regimul comunist, in Polonia se invata numai limba rusa, desi, acum, daca intrebi un polonez de 50-60 de ani ceva in limba rusa se uita speriat/cu teama si ura la tine. Este o chestiune de impact social.
Asa ca, mi-am zis,  cei care or fi facut acele studii care ne puneau pe aceeasi treapta cu bulgarii, ungurii sau polonezii sunt mai degraba instalati in ceea ce se cheama marja de eroare.
Totusi, curiozitatea m-a indemnat, in aceste zile, sa observ ce informatii ofera institutiile guvernamentale romanesti unor persoane care doresc sa afle mai multe despre Romania. Si, ce sa vezi ...sa pici jos de necaz. Niciun minister (in afara de cel de externe - era culmea!!!) din guvernul Romaniei nu ofera vreo informatie intro limba de circulatie internationala. Inclusiv in engleza, pe care francezii au legiferat-o acum sa fie invatata de la trei ani.
Ai intentia, ca potential vilegiaturist strain, sa afli mai multe despre turismul romanesc? Normal, te duci la site-ul Ministerului Dezvoltarii si Turismului. Si? Apare sigla de limba engleza, respiri usurat. Cand clickezi afli raspunsul .. in curand (bineinteles, in  romana). Vrei sa alfli ceva despre legislatia fiscala din  Romania, cauti Ministerul Finantelor Publice.. Siteul este vraiste si nu prea zaresti texte in vreo limba straina. Ei, poate doresti sa dezvolti o afacere in Romania. Cauti Ministerul Economiei, Comertului  si Mediului de Afaceri (ce pompos!). Nimic, dar absolut nimic intro limba de circulatie internationala. Nici macar la portalul comert exterior. In afara de cateva Business Opportunities (incremenite in anul 2007), nimic altceva. Desi, de pilda pentru un strain regimul de export-import ar fi un foarte util instrument de lucru. Sau regimul investitiilor straine! Toate sunt de ne-cunoscut. Managementul actualelor ministere ne izoleaza  putenic si infailibil in Europa comunitara si fata de lumea civilizata. Acelasi implacabil rezultat la Ministerul Justitiei, al Comunicatiilor (care este in ..pana). 
Contrariat, am cutreierat, repede, celelalte tari din est. M-am dus mai intai la Ministerul polonez al Economiei unde, stiind ca acum cinci ani cu greu gaseai o informatie in  afara de cea de bastina, am avut surpriza sa descopar ca noul site al acestui minister cheie se poate citi in trei limbi (engleza, franceza,  germana). Toate celelalte au traduceri in engleza. La ministerele Republicii Cehe, la fel. in afara de Ministerul Mediului si cel al Justitiei. La unguri eram sigur ca "dau lovitura". Ungaria este clasata de Eurostat mai prejos decat noi la cunoasterea limbilor de circulatie internationala. Dezamagire. Guvernul nationalist al lui Viktor Orban avea toate ministerele cu informatii in limba engleza.
Ce pacat ca guvernul nostru ne izoleaza de lume.
Noroc cu cei care pleaca la munca in Italia, Spania sau mai stiu eu unde si sunt obligati sa invete cateva expresii in limba tarilor primitoare...


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Strategia (inexistenta) a exporturilor guvernului Boc

Decizia concernului Nokia de a delocaliza productia din Romania a fost trecuta de catre Guvernul Romaniei la capitolul "fapt divers". Ei, si ce?, parca nu o sa vina altii in locul lor!, au dat de inteles dl Boc si altii din anturajul sau. Este, inca odata, expresia lipsei de personalitate si de demnitate pe care Executivul de la Bucuresti o manifesta fata de probleme de mare interes pentru economia tarii, pentru statutul Romaniei in actuala conjunctura internationala.  Cand Nokia a plecat de la Bochum/Germania pentru Jucu/Cluj, nemtii s-au mobilizat cu mic cu mare (guvern si salariati) pentru a protesta fata de masura managementului finlandez. Au obtinut despagubiri serioase, cel putin pentru cei ramasi fara loc de munca. Acum, cand aceiasi "nomazi" de la Nokia inchid portile la Jucu, guvernul Boc nu incearca, macar, un gest de explicatie, ca sa nu vorbim de daune-interese (avand in vedere sumele mari de bani alocate de catre guvern pentru amenajarea parcului indust...

Căderea Egiptului

Maghrebul arab este in degringolada. La aproape o luna si o saptamana de la fuga dictatorului tunisian, Ben ali, Piata Tahrir (Libertatii, in limba araba) din Cairo "elibereaza" Egiptul. Miile si zecile de mii de protestatari, zi si noapte, au pus atata presiune incat puterea nu a mai rezistat. Presedintele Hosni Mubarak si-a data demisia, dupa ce cu o seara inainte credea ca face concesii strazii, prin transferarea unei parti a prerogativelor catre vicepresedintele tarii. Egiptul a aruncat "tirania" la cosul istoriei. Impactul acestei revolutii este cu totul altul decat cel din Tunisia. Egiptul este cea mai mare, cea mai influenta tara din Maghebul si Mashrekul (vestul si estul) arab. Egiptul a fost, dupa caderea imperiilor, "farul" civilizatiei arabe moderne. Nimic in regiune nu s-a realizat, din punct de vedere politic, diplomatic sau economic fara stirea si acordul Egiptului. Nici "unchiul Sam" nu facea nimic fara consultarea tarii piramidelo...

Despre problema ţărănească

L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic  al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după '89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998). Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după. Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si...