Constantin Răduţ

Intrată în forţă intr-un proiect de atletism politico-economic, echipa Ponta 2 riscă să lase în afara ecuatiei de guvernare pe care si-a proiectat-o mai multe elemente fundamentale pentru societatea românească actuală. 1. Doctrina economică . Frumos rânduitul Program de guvernare 2013-2016 contine sute si sute de enunţuri din toate sectoarele de activitate. Asezate în ordine alfabetică si nu după priorităţi. Asta, probabil, sa nu se supere vreunul dintre membrii coalitiei politice Uniunea Social Liberala. Deşi bogat, cu multe nuanţe si măsuri fezabile, Programul este lipsit de coerenţa doctrinară, de o ideologie economică. Ce-i trebuie României în următorii trei-patru ani? Un neoliberalism fără margini, asa cum propavaduiesc unii lideri ai PNL, în care statul sa fie un jucator o utsourcing ?  Sau implicarea guvernului/statului în reglementarea stării deficitare în care au ajuns nenumărate segmente ale economiei? Era cazul ca programul sa aibă referinţe clare privind prioritatile pe

Prin rezultatele definitive ale Recensământului General Agricol, din 2010, INS vrea să “demonstreze” că România are o agricultură medievală Intrat aproape in uitare din cauza stării jalnice în care a ajuns institutia natională de statistică (a se vedea bâlbâielile privind recensămantul populatiei, scuzele penibile pe care reprezentantii INS le-au “aruncat”, in vară, in ochii opiniei publice), Recensământul General Agricol (RGA) din 2010 a fost, in fine,  procesat. Rezultatele definitive, comparate cu alte forme asemănătoare de anchetă statistică pun un mare semn de intrebare asupra veridicităţii si corectitudinii datelor  RGA. Desigur, că o evaluare mai  semnificativa ar fi posibilă pentru oricine este interesat dacă INS ar da posibilitatea accesării gratuite a informatiilor din propriul sau site, referitoare la RGA. Ei bine, INS vrea bani pentru accesarea rezultatelor RGA, desi nu din propriul buzunar /buget s-a efectuat acest recensământ, a cărui finalitate trebuia ştiută incă di

Sărbătorirea înmânarii Premiului Nobel pentru Pace (acordat in 2012, in mod surprinzator si, pentru multi, nemeritat, Uniunii Europene), a fost plină de surprize. Mai întâi că nu toţi şefii de state si de guverne au luat parte  la ceremonie. Unii dintre ei au boicotat evenimentul din spirit de frondă, alţii din lipsă de interes,  iar unii pentru că aveau ceva mai important de făcut. Traian Băsescu a fost prezent. El este ahtiat după evenimente cu fast, cu multă lume bună, mai ales când este vorba de “şefi” din UE. Apoi avea teama că Victor Ponta i-ar fi putut “sufla” oportunitatea. Prezenţa sa la spectacolul de gală a fost ca şi inexistentă. Cum s-a văzut pe mai toate canalele tv., T. Băsescu era mort de oboseală. Noaptea precedentă si-a petrecut-o, cu ură şi supărare la Palatul Cotroceni. A aşteptat până spre zorii zilei,  mai-mai va mai “pica”, in plus,  vreun PDL-ist ales la parlamentarele ce tocmai avuseseră loc pe 9 decembrie. Asadar, obost, necăjit si somnoros, aproape să-i

Găzduirea de către Washinton Post, în ediţia sa de azi, 7 decembrie, a lui Victor Ponta, cu un articol-opinie despre abordarea fiscală inovativă a guvernului pe care l-a condus cca o jumatate de an este un semnal foarte puternic. Nu pentru că Victor Ponta ar fi un expert in materie fiscala, ci pentru simplul fapt că celebra publicaţie americană găzduieste  semnatura lui Victor Ponta. Iar Washington Post este, precum se stie,  un gir pentru ceea ce se va întâmpla in perioada imediat următoare in orice parte a lumii. Miza alegerilor legislative din 9 decembrie 2012 este una de răscruce pentru evolutia economică, socială si politică a Rom â nei. Confruntarea electorală de duminica este reperabilă prin cateva dimensiuni substanţial imperative: *** Descătuşarea societăţii românesti , a mentalităţii individuale si colective de trecutul comunisto-securist. Este, poate, pentru unii, exagerată  sublinirea acestei dimensiuni, dupa 23 de ani de la căderea regimului dictatorial al lui Nicola

La congresul Uniunii Creştin Democrate din Germania, ce a avut loc la Hanovra in 4 decembrie 2012, Angela Merkel a fost realeasa  sefa partidului cu un scor ce ne   aminteste de vremurile  socialismului.     Membrii de partid prezenti la congres au votat in proportie de aproape 98 % (97,94 %) pentru “Doamna de Fier”   a  Europei.  Drumul spre alegerile de Cancelar este acum larg deschis. Merkel  este  realeasa pentru a 7-a oara in fruntea CDU. In anul 2000, când a fost aleasă pentru prima data şefa CDU, Merkel a obtinut 95,9 % din  voturile partidului, iar in 2010  numai 90,4 %. Cum se observa, în Germania puterea  nu erodeaza. Cel putin atunci cand in fruntea ei se afla o femeie. Agentia France Presse scrie ca, la tribuna congresului, Angela Merkel a rostit un emoţionant “Ţin să vă mulţumesc pentru această încredere” , primind ovatii indelungate. In  discursul sau de cca o ora, cancelara Germaniei a subliniat un bilant extraordinar si s-a prezentat drept personaliatea “providentia

Supraestimată de politicienii autohtoni si lăudată fără probe solide din afara, Polonia sfârşitului de an 2012 nu seamănă deloc cu ceea ce s-a insuflat mediului politic si economic european. Din punct de vedere politic, coalitia aflata la putere este pe cale de implozie. Platforma Civica (PO) partidul neo-socio-liberal al lui Donald Tusk se afla in degringolada inca de la inceputul anului. Punctul “fierbinte” a fost imediat dupa ce Campionatul European de Fotbal s-a terminat, iar socotelile businessului local au aratat ca efortul financiar national a fost un adevarat dezastru. Multe companii care au construit cu frenezie patriotica stadioane de fotbal, infrastructura rutiera si conexa sunt acum in prag de faliment. Am putea spune ca fotbalul a dezarticulat multe ecuatii politice la Varsovia. Ministrul sportului si-a dat demisia (neacceptata de Tusk) dupa ce prea-laudatul stadion de la Varsovia (in care s-au băgat miliarde de zloti) a fost potopit de o ploaie torenţială, acum in toa