Constantin Răduţ

Intrată, de aproape doi ani, sub pulpana deloc protectoare a Fondului Monetar Internaţional, România se vede umilită din toate punctele de vedere, atât economic, cât și politic. Este evident, astăzi, ca decizia de a încheia în grabă un acord cu FMI a fost determinată atât de promisiunile electorale ale preşedintelui Băsescu și de incompetenta guvernului instalat în decembrie 2008, cât si de dezinteresul unor instituții hotaratoare în  acest demers, respectiv Banca Naţională a României. In fata unui deficit bugetar de peste 5,5 %, descoperit în ianuarie 2009, precum si iminenţa crizei in societatea româneasca aflată încă sub euforica stare de boom a anilor 2007-2008, decidentii de atunci (si acum la cârmuire) au avut de ales între sfidarea viitorului si inchistarea în sine. Au ales pe cea din urma. Se credea ca asa vor fi mai puţine  bătăi de cap si, vorba preşedintelui Basescu, se va dibui mai repede ancora stabilitatii.  Aşadar, în marea volbura ce venea, România a ales varianta cea m

In statiunea turistica din Alpii elvetieni, Davos, s-a deschis, la 26 ianuarie 2011, cea de-a 41-a reuniune a Forumului economic mondial (WEF). Ca de obicei, atmosfera este marcata nu doar de peisajul superb si fascinatia pârtiilor de schi, dar, deopotriva,  de "figurile" si virtutile de "guru" ai economiei pe care patronii multinationalelor si numerosi sefi de state (majoritatea din G20) incearca sa le afiseze si sa le demonstreze in fata prestigioaselor canale de televiziune. Lipsesc doar presedintii Obama si Hu, pentru ca  atat SUA cat si China si-au spus, recent, opinia vis-a-vis de problemele lumii. O lume aflata in plina schimbare, nu doar pentru ca revolutia IT este in plina revelatie, ci si pentru ca, iata,  centrele de putere (economica si politica) isi deplaseaza punctele cardinale. De altfel, in tematica celor 4-5 zile ale forumului, America Latina detine o pozitie de prim plan, o parte dintre personalitatile de la Davos apreciind ca anii in care am intra

Cunoasterea unei limbi de circulatie internationala reprezinta, astazi, nu doar un element de educatie si instructie personala, cat, mai ales, o necesitate pentru atingerea de performante profesionale. Dupa cadarea zidului Berlinului si libera circulatie a persoanelor, Romania era perceputa ca fiind printre tarile cu mare deschidere, din acest punct de vedere. Mai ales tinerii romani impresionau vizitatori straini prin cursivitatea unei conversatii, in special in limba engleza. Cei din generatia a doua erau, fara indoiala, francofoni, prin educatia scolara, franceza fiind invatata/studiata inca din clasele primare, incepand cu anii '60, daca nu gresesc.  Observatii si studii mai recente ne catalogheza, insa, si din acest punct de vedere, cam printre codasi in Europa. Iata, Eurostat (Oficiul de Statistica al UE) ne stitua in partea de jos a unui clasament in randul natiunilor care stiu o limba straina. Mai prejos decat Ungaria, Bulgaria sau Polonia, state ai caror cetateni sunt recu

A fost odata, nu prea demult, pe la jumatatea anilor '60, din secolul trecut - cand sovieticii detineu "imperiul" estului europeann -,  un plan Valev (dupa numele autorului) de regionalizare economica a tarilor din blocul de rasarit. Fiecare trebuia sa fie specializata intrun anumit sector: cehii pe industria electrotehnica si electronica, polonezii pe carbune, bulgarii pe motostivuitoare etc. Romania fusese repartizata in  "clasa" cea mai de jos (se spunea la Bucuresti), anume sa produca bunuri agricole, porumb, grau si, mai ales, legume si fructe ce urmau sa aprovizioneze, in special, membrii CAER**. Au fost discutii aprinse  intre tovarasii de la varf, reuniuni agitate, negocieri si proteste prin cancelarii diplomatice. In cele din urma, de planul Valev s-a ales praful.  Romania a avut o agricultura puternica, dar nu ramura dominanta a economiei....Acoperea piata interna si vindea mult la export, mai ales tomate, legume timpurii, pepeni, mere, nuci, multe alt

China nu este doar cea mai populată ţară din lume si cu economia cea mai dinamică, dar, iată, informaţia publicată de Financial Times este titrată pe prima pagină de toate agenţiile de presă: China este cel mai important creditor din lume, întrecând până si Banca Mondială. Anul trecut, Trezoreria (ministerul finanţelor) americană confirma faptul ca Japonia a fost detronată de către China în ceea ce priveste detinerea de titluri de trezorerie, plasându-se pe locul intâi la investiţiile în datoria SUA. China cumparase, la 31 decembrie 2009, bonduri americane în valoare de aproape 900 miliarde USD, faţă de numai 766 miliarde USD cât deţinea Japonia. Aceasta era ştirea de anul trecut, deci, cand China a fost declarată cel mai mare creditor atat al guvernului SUA, cat si al institutiilor financiare sponsorizate de Casa Alba, respectiv Fannie Mae si Freddie Mac (ce sonoritate au aceste banci in criza "subprime"). De unde provin resursele Chinei? Din rezervele oficiale în devize, de

Ceea ce s-a intamplat în Tunisia (unde preşedintele a fugit în stilul Ceauşescu) poate fi, în parte, un avertisment si pentru unele state din Europa, a căror politică de austeritate nu doar a pauperizat un segment important din  populatie, dar în care nici nu se întrevede o politică de ieşire din criza. Ce s-a petrecut, în ultimii ani, în cateva state din UE , între care si România, unde guvernantii au înţeles ca ieşirea din criza înseamnă numai taieri de salarii si diminuari de pensii sau majorări ale preţurilor nu va fi de bun augur dacă, în acest an, "luminita" nu se va intrevede. Cine a cunoscut Tunisia din mersul autobuzului ştie ca era o tara curată, frumoasă, cu un litoral ce nu făcea fata cererilor. Dar puţini ştiu ca şederea în Tunis, de pildă, a unui străin era reperata si urmărită cu stricteţe de un regim poliţienesc bine pus la punct. Pe de alta parte, "cultul"  clanului prezidential făcuse renumita aceasta mica tara a Maghrebului pentru corupţia instit

In ecuaţia dezvoltării fiecărei tari sunt mulţi factori care pot contribui la obtinerea unui rezultat favorabil. In ţările emergente din Uniunea Europeană prioritatea este atingerea unor niveluri de creştere a PIB, astfel incat decalajul dintre ţările bogate si cele mai puţin dezvoltate sa fie diminuat, pe cat posibil , în fiecare an. Comunitatea europeană, însăşi, manifesta atitudini explicite de solidaritate, creand fonduri care sa fie puse la dispoziţia fiecărei tari în funcţie de prioritatile stabilite de comun acord. Sunt însă si priorităţi asupra carora, in spatiul UE, nu doar Bruxellul are principalul cuvant de spus, ci guvernele nationale. Poate părea paradoxal, dar, de pildă, în cazul Frantei, una dintre prioritatile Platului Elysee este politica de reindustrializare. S-a pornit de la faptul ca, în epoca globalizarii, Hexagonul a pierdut din forţa sa industrială datorită delocalizarii unor uzine sau neglijarii investitiilor în acest sector. In Germania, obiectivul politicilor

Cel putin bizară este Alianta PNL-PC parafată la începutul lunii şi al anului, "fortata" a se naste acum, tocmai pentru a rămâne mai puţin in atentia opiniei publice, concentrata mai ales pe problematica economnică si pe dilemele guvernamentale ce adâncesc, la noi, criza. Denumită pompos, de Centru Dreapta, această împreunare politică intre un partid aflat in plină mutaţie electorală, câştigand procente de cca 10 % intr-un singur an si jumatate - PNL si unul pândit mereu de strigoiul dispariţiei de pe scena politică - PC (fost PUR) s-a inregistrat ca alianţă politică in mare si suspicioasa grabă, la insistenţele lui Dan Voiculescu. De ce? Pentru că acesta doreşte sa-si încheie cariera politica lăsând moştenire un partid cu grup parlamentar propriu (PC), aşa cum lasă, in business un imperiu media. Dan Voiculescu si-a dorit dintotdeauna să aibă un partid parlamentar, la buna vedere, cu un grup propriu. Nu i-a reuşit acest lucru niciodata, nici macar atunci cand, de mai bine de

-Barilul de petrol (1 bbl =158,987 litri) a fost cotat la Bursa din Londra cu peste 98 USD/bbl, cel mai mare pret inregistrat de dupa octombrie 2008; -Cresterea PIB a Chinei pentru anul 2011 este estimata la cca 9,5%, mai mica decat in 2010 (10%); -Anul 2010 a fost - impreuna cu 2005 - cel mai calduros pe Terra, de cand se fac inregistrari ale acestui indicator meteorologic (1880), potrivit rapoartelor publicate de doua agentii de specialitate americane; -Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, se angajeaza ca, impreuna cu Germania si alte state puternice din UE, sa asigure o paritate "competitiva" Euro/USD. Astazi 1 Euro valora cca 1,32 USD; -BCE a pastrat rata directoare a dobanzii la 1%,  nivel ramas nemodificat din mai 2009; -Sarkozy isi doreste o "guvernare" economica a zonei euro si integrarea mai buna a politicilor economice ale celor 17 state participante la zona euro; -Polonezii au facut un clasament al celor mai apreciati oameni politici. pe locul 1 s

Este clar ca suntem prinşi în menghina FMI şi a altor instituţii financiare internaţionale. Nu ştiu ca după '89 România să mai fi trăit o astfel de dramă: economia se dărâmă, coboară de la an la an, însoţită de sărăcirea populaţiei, iar FMI &  comp. este mereu nemulţumit.  Înainte de sosirea la Bucuresti, pentru un nou "aranjament" de creditare, experţii FMI ne pun în gardă:   "reducerea cheltuielilor prin tăierea costurilor şi reducerea personalului au avut efecte nesemnificative" . Adică dezastrul economic pe care îl înregistreaza România în ultimii doi ani, ca urmare a indicaţiilor consorţiului FMI&BM&CE nu este, încă,  pe placul acestora şi trebuie tăiat în continuare. Să subliniem că potrivit Confederaţiei Europene a Sindicatelor (CES/ETUC), România a practicat una dintre cele mai dure politici de austeritate. De pildă, în ce priveşte reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, doar Lituania ne-a "întrecut" (-50%), iar în ce priveşte dimi

Putine persoane din mediul politic si economic au comentat stirea parvenita astazi -pe surse, cum se putea altfel? - de la palatul Victoria potrivit careia atributiile Guvernului Boc vor fi transferate unui grup de lucru coordonat de Banca Mondiala. Pornindu-se de la realitatea ca fondurile atrase de la BM nu se vad si in realitate, adica nu se stie prea bine cum sunt folosite, oficialii institutiei internationale i-au pus sula in coasta - vorba lui I.I. - micului Boc. Asa se intrevede infiintarea, intradevar, a unui guvern paralel (nu din umbra -n.n.), care va fi indrituit intre altele: sa monitorizeze activitatea ministerelor implicate in atragerea si utilizarea creditelor de la BM, sa schiteze un plan anticriza pentru urmatorii 3 ani (?), sa induca masuri pentru reducerea deficitului bugetar (ce se va intampla cu MF?), sa restructureze companiile de transport (de ce mai avem MTI?), sa garanteze un mediu concurential liber (desfiintam CC?), ma rog sa se ocupe de intreaga paleta a Exe

Cand am postat "Arma energetica" nu aveam stire ca amabasadorul SUA la Roma tocmai declarase ca Nabucco si South Stream ar trebui sa fuzioneze. De ce? Asta nu conteaza! Geopolitica economica si, mai ales, cea energetica sunt apanajul marilor puteri. Cine va iesi invingator din aceasta poveste al carei happy-end se intrevede mai mult decat oricand, nu trebuie sa mai spunem. Cine nu stie poate sa mai citeasca inca odata "Arma energetica" a subsemnatului.

Anotimpul rece induce, intre altele, mari emotii in randul multor guverne din Europa Centrala si de Est, regiune lipsita de resurse energetice si de o siguranta in aprovizionare de la furnizorii externi. La Bucuresti, in plina criza economica, autoritatile cocheteeza cu tot felul de idei nastrusnice, in lipsa unei minime dilomatii sau strategii economice. In aceasta conjunctura exista totusi doua sanse: prima este aceea ca, pana acum, iarna ne-a "cotropit" doar  de cateva zile si nu se anunta foarte aspra si, a doua, diminuarea productiei industriale in mari combinate chimice, in general in industrie, a dat posibilitatea companiilor de resort sa inmagazineze, in subteran, mari cantitati de gaze naturale. Cel putin asa ne asigura ministrul economiei. Din structurile aceluiasi minister al economiei s-a primit, nu demult, o informatie nu surprinzatoare, dar cu impact emotional destul de mare. Potrivit presedintelui Agentiei Resurselor Minerale, in urmatorii 15 ani Romania va

Accente contra nepăsării! Mi-am zis că 2011 poate fi pentru fiecare dintre noi şi pentru noi toţi un an al determinării de a ieşi din starea de amorteala si nepasare in care traim cotidian, de multa vreme. Mi se pare aşa de important acest ţel, încât voi încerca să urnesc pe cât mai mulţi din preajma mea să facă ceva nou şi necesar.   Să punem cu toţii ACCENTE acolo şi atunci când trebuie pentru a face schimbarea necesară. Eu, Constantin Răduţ, sunt gata de cât mai multe accente!