Treceți la conținutul principal

Davos, mondializarea si...criza capitalismului

In statiunea turistica din Alpii elvetieni, Davos, s-a deschis, la 26 ianuarie 2011, cea de-a 41-a reuniune a Forumului economic mondial (WEF). Ca de obicei, atmosfera este marcata nu doar de peisajul superb si fascinatia pârtiilor de schi, dar, deopotriva,  de "figurile" si virtutile de "guru" ai economiei pe care patronii multinationalelor si numerosi sefi de state (majoritatea din G20) incearca sa le afiseze si sa le demonstreze in fata prestigioaselor canale de televiziune. Lipsesc doar presedintii Obama si Hu, pentru ca  atat SUA cat si China si-au spus, recent, opinia vis-a-vis de problemele lumii.
O lume aflata in plina schimbare, nu doar pentru ca revolutia IT este in plina revelatie, ci si pentru ca, iata,  centrele de putere (economica si politica) isi deplaseaza punctele cardinale. De altfel, in tematica celor 4-5 zile ale forumului, America Latina detine o pozitie de prim plan, o parte dintre personalitatile de la Davos apreciind ca anii in care am intrat constituie "decada" Americii Latine. Fara indoiala, spunea PDG-ul Citibank "aceasta piata emergenta, impreuna cu Asia" isi va pune pecetea pe urmatorii 10 ani. Tendintele mondiale vor fi chiar mai nuantate, daca ne luam dupa cele ce a spus Azim Premji, presedintele grupului informatioc indian Wipro, anume ca asistam la "incetinirea dezvoltarii lumii occidentale si progrseul pietelor emergenete. Aceasta este o modificare completa a echilibrului puterilor" (!?-n.n.). In fata unei asemenea evaluari, fara indoiala ca discursurile domnului Sarkozy sau ale doamnei Merkel vor fulgui in deruta ce pune stapanire pe tarile dezvoltate, in general, si, in special,  pe Europa.
Gazda reuniunii, dl. Klaus Martin  Schwab (un economist german care, in 1971, a creat acest ONG, devenit repede o mare afacere si locul de intalnire a "intelligentiei" internationale), este si el de parere ca redresarea economica internationala (a lumii vestice) se afla pe o cale destul de "ingusta" si ca este necesara gasirea, de urgenta, a unei alte cai, de echilibru intre doua forte antagonice: austeritatea pentru redresare (sinonima, in general, cu sacrificii populare si diminuarea consumului) si, pe de alta, masuri pentru stimularea cresterii economice. 
De altfel, asa cum se asteapta multi dintre cei prezenti, redresarea economiilor dezvoltate este indispensabila  politicii de rigoare si reglementare a pietelor capitaliste. Aceasta pare a fi si substanta discursului lui Nicloas Sarkozy, presedintele in exercitiu al G8 si G20: sistemul capitalist a fost dereglementat si, consecinta fireasca, el va trebui pus pe caile regularizarii, asa cum ne invata odata domnul J.M. Keynes.
Va exista aceasta vointa? Daca privim  la efectele crizei din ultimii doi ani, atunci asa ar trebui sa se intample. Mai ales in Europa, unde, in  aceste zile, PIB-ul Marii Britanii se prabuseste, Grecia si Irlanda sunt  in recesiune, Spania are un somaj real de 25% (la fel ca in Algeria, Tunisia, Egipt), iar (un fapt de care nu se prea vorbeste) Ungaria, Bulgaria si Romania sunt in pragul falimentului (sau aproape), dupa cum speculeaza unele cercuri (poate FMI!?).
Auspiciile, in general fastuoase ale deschiderii Davosului au fost "umbrite" in acest an de sondajul efectuat, la cererea unui cotidian catolic din Franta, in randul a 10 dintre cele mai importante state din lume  (peste 6000 de repondenti, cca 600 din fiecare tara). Intrebarea, de esenta, a fost: Sunteti multumiti, voi cetateni ai Terrei, de capitalism? Surprizele socante nu erau asteptate cu atata vibratie intelectuala. La prima intrebare a chestionarului: privitor la economia de piata si capitalism, sunteti de parere ca acestea: a) sunt bune si trebuie pastrate/mentinute, b) sunte rele dar nu sunt cai mai bune si c) sunt rele si trebuie abandonate? Ei bine, cine credeti ca au cea mai mare incredere in virtutile capitalismului si ale economiei de piata? Acestia sunt cetatenii Pepublicii Populare Chineze, cu raspuns pozitiv in proportie de 65 %, urmati de australieni (63%), brazilieni (57%)  si americanii din SUA (55%). Cei mai nefriciti sunt francezii, care ar dori ca economia de piata si sistemul capitalist sa  fie abandonate (33%) pentru ca ele nu functioneaza bine (15%), urmati de italieni (22%, respectiv 26%) si olandezi (20%, respectiv 42%). O a doua intrebare care socheaza prin raspunsul popular este: "sunteti a) mai degraba de acord sau b) mai degraba in dezacord cu probabilitatea unei noi crize economice si financiare in urmatorii ani? Majoritatea absoluta din cele 10 tari sunt de parere ca aceasta criza va avea loc. Cei mai "convinsi" sunt francezii (91%), urmati de englezi, australieni si americani, cu, respectiv 88%, 83% si 82%. Doar olandezii si polonezii realizeaza un "scor" mai bun, respectiv 66 si 67%.
Mesajul clar al acestui sondaj de opinie inedit este acela ca, deja, mondializarea este privita cu suspiciune, iar valorile capitalismului postbelic se afla sub tirul foarte critic al opiniei publice din marile economii ale lumii. 
Ar fi interesant un sondaj asemanator in tari subdezvoltate, carora li se promitea acum 30-40 de ani o "noua ordine internationala" si sprijin din partea tarilor puternice pentru a iesi din mizerie si saracie. Din pacate, intre timp, sunt multe semnale ca tarile dezvoltate sunt mai sarace. Polii ordinii globale vor fi reasezati pe noi axe.
Va fi oare Romania aproape de vreuna dintre aceste axe ale bunastarii planetei?

Comentarii

  1. Probabil iesim ( macar partial ) din zodia USA si o sa intram in zodia Chinei. Sunt curios de evolutia relatiilor romano- ruse in urmatorii ani.

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca am fi inteles la timp "mesajele" mondializarii, acum, poate, coordonatele politice si economice ale Romaniei ar avea alte dimensiuni. Asa, ramanem cantonati in "zodii"....
    Oricum, incercati sa descifrati:
    http://www.la-croix.com/Sondage-Ifop-pour-La-Croix-sur-les-Francais-et-la-mondialisa/documents/2453162/47603

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Nu va mai amestecati in viata noastra !

De ani de zile, tara noastra a devenit un camp de execrabila bataie de joc a unor indivizi din interiorul teritoriului national si din partea unor rezidenti, Cei mai multi cu rang diplomatic. In ultima vreme, detractori ai Romaniei isi inmultesc vociferarile. Fie ca este vorba de starea economiei, de starea justitiei, de granitele tarii, de istoria si viitorul nostru. Desi nu mai suntem sub tutela juridica a niciunui imperiu de aproape 150 de ani, tentatia imperialista a unor state din  jurul nostru sau din departari se intensifica. Iar formele de ingerinta sunt dintre cele mai perverse. Anul trecut ma aflam in  vacanta la Sighisoara. O perla de oras din inima tarii. Proprietara pensiunii, o romanca,  fosta lucratoare intr-o fabrica cu profil tehnic ce daduse faliment, s-a reconvertit la turism. Intre alte povestioare am aflat ca fiul sau este elevul unui liceu ales din oras. Liceul este cautat pentru ca este subventionat de organizatii austriece. Mi s-a povestit ca subventionar

Tehnocratia si economia

Au trecut 75 de zile de la instalarea Guvernului condus de Dacian Ciolos. Venirea sa la puterea executiva a tarii s-a produs in conditii pripite si oarecum obscure. Mai devreme sau mai tarziu, acest lucru se va clarifica. Inclusiv daca echipa lui Ciolos este consecinta unei conspiratii interne sau externe. Nu asta este important, acum. Important, dupa parerea noastra este modul in care Guvernul Ciolos isi indeplineste misiunea. Rolul sau declarat a fost acela de a instaura tehnocratia in societatea romaneasca. In locul democratiei politice. Este o formula vanturata de cateva decenii in sociologia si politologia occidentala. Aplicabila in societatile cu probleme, cu fracturi grave in functionarea institutiilor unui stat. Nu a fost cazul tarii noastre. Trecem si peste acest aspect. Si ne oprim la rolul pe care guvernarea tehnocrata si l-a propus la 17 noiembrie 2015: acela de a conduce tara pe o perioada limitata, cu prerogative limitate. Guvernarea Ciolos era vazuta ca o guve

Guvernarea externalizata

Dupa anumite modele anglo-saxone, marile companii isi externalizeaza activitati care, in principiu, sunt mai bine realizate de echipe specializate. Externalizam, de pilda, mentenanta trenurilor de metrou, sau contabilitatea primara, sau serviciile de salubritate. Toate aceste actiuni se iau pentru a rentabiliza, pentru a face mai competitive activitatile de baza ale unei companii sau ale unei comunitati Depasind toate inchipuirile, Romania si-a externalizat guvernarea. La 17 noiembrie 2015, treburile curente ale statului au fost puse in mana unei echipe ad-hoc, adunata de prin  toate cotloanele birocratice ale Comisiei Europene de la Bruxelles  sau din diverse huburi universitare sau manipulatoare. Sustinerea a fost solida: strada. De mai bine de un deceniu, strada, respectiv cohorte mai mici sau mai mari de indivizi strecurati prin arterele marilor orase sau pe retelele de socializare fac politica asa-zis civica. Guvernul pe care Dacian Ciolos l-a incropit cu eforturi deosebite in