Constantin Răduţ

Aprobarea în Parlamentul României a Legii privind vânzarea către persoane fizice din UE si SEE a terenurilor agricole ţine prima pagina a unor publicaţii de specialitate din Occident sau a analiştilor in domeniu. Piata funciară din Europa Occidentală este sugrumnată de constrângerile legislative naţionale (Franţa) sau de lipsa efectivă a acestora, raportul între cerere si oferta fiind unul foarte echilibrat (Anglia). Sunt şi situaţii cu totul specifice. De pildă, reglementările UE privind  încetarea, din 2015, a subvenţiilor la lapte determină in Olanda o explozie a preţului pe piata funciară. Dacă în prezent, în Regatul Ţărilor de Jos, un hectar se vinde cu cca 50 mii euro,  peste trei ani, preţul este estimat a ajunge le cca 58-60 mii euro/ha. Este explicabil, în aceste condiţii, de ce liberalizarea completă a pieţii funciare în România este un eveniment urmărit cu mare atenţie de speculatorii din ţările occidentale şi nu numai. Suprafaţa terenurilor agricole situează România pe loc

Nu trece zi, in ultimele săptămâni, fără ca şefii celor doua mari partide din coalitia de guvernare să nu facă declaraţii belicoase, direct sau indirect, unul altuia. La inceput părea o “joacă” pentru supremaţia mediatică, dar, acum, lucrurile au devenit patologice. Miza, este, desigur, nu supremaţia mediatică, ci supremaţia pe scena politică. Din păcate, intro- coalitie parlamentară si guvernamentală, pentru afirmarea întâietăţii sunt necesare mijloace mai rafinate de câştigare a atenţiei publice si, in final, a electoratului. Partidul National Liberal încearcă, din toate încheieturile să poarte stindardul unui neoliberalism în rationamentele economice ale guvernării. S-a opus cu toată fermitatea transformării cotei unice in una progresivă. Deşi, cei din Partidul Social Democrat au propus diversificarea impozitării veniturilor si profitului (fără depăşirea stachetei de 16 %, cât este aceasta de vreo 10 ani), PNL a ţinut cu dinţii de ceea ce liderul său se pronunţa a fi “un principi

Romania has for the first time in nearly 20 years posted surplus in the trade in agri-foodstuffs, recording more than 3 million euros surplus in the nine months of the year. 'Romania has not posted a plus in the agri-foodstuff trade since 1994 and we now already have 3.2 million euros in surplus in nine months. I think we will end 2013 on a plus, given that the current figures relate only three quarters of the year. We have managed to get almost 3.51 billion euros from the exports of agri-foodstuffs by the end of September', Agriculture Minister Daniel Constantin explained. According to figures supplied by the Ministry of Agriculture and Rural Development, Romania shipped over 8.1 million tons of agri-foodstuffs to countries both inside—and outside the European Union over this Jan.-Sept., up by 36 percent from the same period a year ago. The money won from such exports totalled 3.509 billion euros, up from 2.882 billion euros over last Jan.-Sept. Grain exports have incre

*Peste 20 milioane tone de grâu, porumb si floarea soarelui  s-au recoltat în acest an *  România este un important jucător la Marea Neagra în domeniul producţiei şi exportului de cereale Potrivit statisticilor MADR (estimative), precum si cele ale Institutului National de Statistica (grau), in anul care se incheie, Romania a realizat o productie de cereale pentru boabe si floarea soarelui (la principalele culturi) de peste 20 milioane tone. Conditiile climaterice favorabile au fost factorul cel mai important care a contribuit la aceste rezultate. Totodata, randamentul la hectar a fost influentat in buna masura de semintele de calitate si  de tehnologiile avansate care se utilizeaza pe marile exploatatii comerciale. Productia din 2013 a principalelor culturi de cereale pentru boabe (grau, porumb) si floarea soarelui intrece cu peste 65% pe cea obtinuta in anul precedent.  Daca se adauga si alte culturi, mai putin intinse ca suprafata (orz si orzoaica, ovaz, rapita etc) productia de

Primul ministru Victor Ponta nu trebuie să fie lăsat dus de nas, în nicun caz! Ieri dupa amiază, MADR a postat pe propriul site proiectul de LEGE privind unele măsuri de reglementare a vânzării–cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare . Cine citeşte acest proiect de act legislativ nu are cum să judece altfel decât in sensul că în România corupţia si batjocura călăuzesc politica guvernamentală de jecmănire şi batjocorire a ţărănimii si a patrimoniului funciar al ţării. Pentru cei avizati, cât de cat, presupusa legislaţie privind reglementarea vânzarii-cumpărării terenurilor agricole viza “impiedicarea” înstrăinării pământului arabil si nearabil al României către persoane fizice din Uniunea Europeană. Pentru că, întâmplător sau nu, România si Bulgaria, sunt singurele state in care Tratatele de aderare nu au prevăzut, la “capitoul liberalizarea capitalurilor” o p

O zestre arhitecturală de excepţie *** Primăria este datoare să păstreze moştenirea trecutului *** Un îndemn: Olguţa fii Şerifă Oltean fiind, niciodată nu am reuşit, totuşi,  să cunosc oraşul, marele oraş Craiova. Am trecut de sute de ori, traversându-l cu masina, dar niciodată nu am avut tentaţia de a intra si al descoperi. Ca mulţi alţi olteni, si pentru mine Craiova era un oras dificil, întortocheat şi neatractiv. Ce să vezi in Craiova? „Inainte” aveai Electroputere: oare cum se îmbucă toate intro locomotivă de tren? Sau marile tractoare de la MAT Craiova. Sau celebrele sere de la Işalnita, despre care se spunea ca sunt printre cele mai mari din Europa. „Intoxicări comuniste” ar zice multi forumişti de azi care se bat pe diverse nimicuri inventate te miri cum. Nu mi-a fost reticentă „eticheta” de oltean. Am trait foarte multi ani prin alte parti si am observat ca isteţimea oltenilor îi cam „speria”  pe cei din vest. Nici transilvănenii nu se simt prea confortabil intro companie

***In România există un patrulater aurifer, rezervele care pot fi exploatate se ridică la circa 700 de tone Ministrul economiei, liberalul Varujan Vosganian este de părere că în România există un patrulater aurifer, rezervele care pot fi exploatate ridicându-se la circa 700 de tone. Acesta si-a exprimat astfel punctual de vedere în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului care analizează exploatarea minieră de la Roșia Montană. În România există un patrulater aurifer, cercetat si explorat de compania canadiană Carpathian Gold, care se află în Munții Metaliferi, în nord-estul Devei. Estimările arată că rezervele directe, care pot fi exploatate, sunt la circa 700 de tone, ca ordin de mărime. Sunt evaluări de 714 tone, altele de 722 de tone. În Roșia Montană, locatia pentru care s-a declansat o adevărată vâltoare naţională,  sunt aproximativ 300 de tone. Intro alta localitate, la  Rovina sunt aproximativ 200 de tone, iar la Certej aproximativ 120 de tone.