Treceți la conținutul principal

MADR încurajează bişniţăria funciară şi pe latifundiarii corupţi

Primul ministru Victor Ponta nu trebuie să fie lăsat dus de nas, în nicun caz!
Ieri dupa amiază, MADR a postat pe propriul site proiectul de LEGE privind unele măsuri de reglementare a vânzării–cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare.
Cine citeşte acest proiect de act legislativ nu are cum să judece altfel decât in sensul că în România corupţia si batjocura călăuzesc politica guvernamentală de jecmănire şi batjocorire a ţărănimii si a patrimoniului funciar al ţării. Pentru cei avizati, cât de cat, presupusa legislaţie privind reglementarea vânzarii-cumpărării terenurilor agricole viza “impiedicarea” înstrăinării pământului arabil si nearabil al României către persoane fizice din Uniunea Europeană. Pentru că, întâmplător sau nu, România si Bulgaria, sunt singurele state in care Tratatele de aderare nu au prevăzut, la “capitoul liberalizarea capitalurilor” o perioadă tranzitorie de 7+(plus) trei ani privind vânzarea-cumpărarea terenurlor agricole, aşa cum era stipulat in   aceleaşi Tratate cu foste state comuniste ce au aderat in 2004. Nici pentru Croatia (care a aderat la UE in 1 iulie 2013) nu este prevazută o asemenea discriminare.
Aşadar, pentru a proteja si incuraja fermierul român (lipsit, in genere, de capital si cu un sistem bancar neprietenos), încî de la alcătuirea Uniunii Social-Liberale, s-a hotărât îngrădirea  valului  de străini ce vor cumpăra terenuri in   România, începând cu 1 ianuarie 2014,  printro legislaţie cât de cât protecţionistă.
Asta deoarece se ştia, inca din 2011, România era singura ţară din Europa Comunitară in care străinii invadaseră patrimoniul funciar, aceştia, prin firme mai mult ori mai puţin paravan, deţinând cca 10% (1 milion ha) de terenuri.
Sarabanda proiectelor pe siteul MADR
După multe cârcoteli, MADR, în frunte cu tânarul ministru D.C., a emis in 3 septembrie a.c. un prim proiect de  Lege privind unele msuri de reglementare a vânzarii – cumpărarii terenurilor agricole situate in extravilan de către persoane fizice si de infiinţare a Autoritatii pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare (AARPF). In 17 septembrie a.c., proiectul de Lege a fost retras de pe site si înlocuit de a doua variantă. De ce? Din cauza presiunilor exercitate de grupuri de interese ce roiesc in jurul conducerii MADR. Cum “mofturile” acestora nu sunt pe deplin satisfăcute, in 23 septembrie a.c., apare cea de-a treia variantă a proiectului, pe site fiind păstrat si textul celei de-a doua variante. In ideea asa-zisului drept de dezbatere publică. Stupoare, însă. La nici o luna, respectiv pe 13 noiembrie a.c., MADR a publicat pe site-ul propriu cea de-a patra variantă a unui proiect legislativ pe subiect,  de data aceasta  (atenţie!) nu sub formă de lege, ci de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG). Care este “chose-ul”?: Spre deosebire de o lege, o OUG nu mai trebuie să treacă prin tot procesul legislativ, respectiv să fie trimisă pentru dezbatere si aprobare celor două camere ale Parlamentului, apoi Preşedintelui pentru promulgare, după care să fie publicată in Monitorul Oficial, ca să intre in vigoare. Astfel, dacă este aprobată de Guvern, o OUG poate fi direct publicată in Monitorul Oficial si să intre in vigoare, urmând ca ulterior să parcurgă procesul legislativ şi să fie promulgată printr-o lege sau să fie inclusă intr-o alta lege la care face referire. 
Cine a zis că în agricultura nu sunt băieti deştepţi?
In fine, că lucrurile să fie duse la bun sfârşit, pe 18 noiembrie a.c., MADR retrage de pe site-ul propriu proiectul de OUG in cauză si apare cea de-a cincea variantă a proiectului de Lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării–cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare.
Facilitate pentru toată bişniţărimea Europei
Toate formulele de reglementare legislativă de până la 18 noiembrie a.c. impuneau nişte restricţii:
-de pildă, străinii care ar fi dorit să cumpere terenuri agricole in România nu puteau face asta decât in limita a 100 ha; ultimul proiect de lege nu mai specifică nimic în acest sens;
-in precedentele proiecte exista obligaţia ca cei interesati de piaţa funciară din România să aibă calificare în   sectorul agricol şi să fi avut experienţă de minim 5(cinci) ani; in ultima varianta nu mai există această obligaţie.
In ce priveşte dreptul de preempţiune la cumpărare, proiectul spune:
-Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice, persoanelor fizice cu vârsta de până la 40 de ani care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi Statul Român, la preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin prezenta lege. Faţă de alte proiecte, acum arendaşii sunt pe “locul II”. Arendaşii pot cumpăra teren agricol extravilan, dacă au un contract de arendă încheiat pentru acel teren cu cel putin un an înainte de data înregistrării ofertei de vânzare.
Aceasta este singura condiţie pentru arendaşi, deoarece una dintre condiţiile prezente in toate precedentele variante ale proiectului a fost eliminata. Astfel, arendaşii nu mai trebuie să fie inregistraţi potrivit articolului 1.838 din Noul Cod Civil, adică nu trebuie să fi depus contractul la consiliul local sau consiliile locale in a carui rază teritorială se află bunurile agricole arendate. Hei, băietii destepti!!!!!!!?????????
Toate cele dispărute din variantele dedinainte sunt recompensate prin prevederi ce împovarează, - pe cine credeti? – pe bietul vânzător, adică nenorocitul de ţăran cu 1-3 ha, nevoit să vândă unul sau două pentru a o mai duce un  an-doi. Iată ce spune MADR prin noul proiect de lege:
 Art. 5 - (1) Vânzătorul înregistrează la primăria din raza unităţii administrativ teritoriale unde se află terenul o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor, precum şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol situat în extravilan.
 (2) Cererea prevăzută la alin (1) este însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă preţul cerut pentru terenul ce urmează a fi vândut, numele şi prenumele vânzătorului, adresa completă unde are domiciliul vânzătorul, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi clasa de calitate, documentele cadastrale necesare vânzării – cumpărării, precum şi copia documentului care atestă calitatea de proprietar. Oferta de vânzare va fi afişată la sediul primăriei 30 de zile.
Asadar, vânzătorul trebuie să depună odată cu cererea si documente cadastrale ale terenului. Păi, de unde, că în România niciun  guvern nu a reuşit nici măcar să demareze cadastrarea terenurilor agricole. Nicio grijă, vor spune multi. Mafia funciară se află deja în bloc-start. Ce minunată este România!!!!???
Am putea face, în continuare, mult haz de necaz, dacă tot pe site-ul MADR nu ar fi si astăzi textul unei OG privind unele măsuri pentru dezvoltarea fermelor de familie, in care se specifica, intre altele ca ferma de familie este o exploataţie agricolă în care activităţile sunt realizate în principal de către membrii familiei, care produce pentru consumul propriu, iar, după caz, surplusul este comercializat.
Halal minister al agriculturii, halal ministru dacă prin astfel de reglementări contradictorii isi bat joc de satul românesc şi de cei trăitori, onest si cinstit,  în mediul rural.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu va mai amestecati in viata noastra !

De ani de zile, tara noastra a devenit un camp de execrabila bataie de joc a unor indivizi din interiorul teritoriului national si din partea unor rezidenti, Cei mai multi cu rang diplomatic. In ultima vreme, detractori ai Romaniei isi inmultesc vociferarile. Fie ca este vorba de starea economiei, de starea justitiei, de granitele tarii, de istoria si viitorul nostru. Desi nu mai suntem sub tutela juridica a niciunui imperiu de aproape 150 de ani, tentatia imperialista a unor state din  jurul nostru sau din departari se intensifica. Iar formele de ingerinta sunt dintre cele mai perverse. Anul trecut ma aflam in  vacanta la Sighisoara. O perla de oras din inima tarii. Proprietara pensiunii, o romanca,  fosta lucratoare intr-o fabrica cu profil tehnic ce daduse faliment, s-a reconvertit la turism. Intre alte povestioare am aflat ca fiul sau este elevul unui liceu ales din oras. Liceul este cautat pentru ca este subventionat de organizatii austriece. Mi s-a povestit ca subventionar

Tehnocratia si economia

Au trecut 75 de zile de la instalarea Guvernului condus de Dacian Ciolos. Venirea sa la puterea executiva a tarii s-a produs in conditii pripite si oarecum obscure. Mai devreme sau mai tarziu, acest lucru se va clarifica. Inclusiv daca echipa lui Ciolos este consecinta unei conspiratii interne sau externe. Nu asta este important, acum. Important, dupa parerea noastra este modul in care Guvernul Ciolos isi indeplineste misiunea. Rolul sau declarat a fost acela de a instaura tehnocratia in societatea romaneasca. In locul democratiei politice. Este o formula vanturata de cateva decenii in sociologia si politologia occidentala. Aplicabila in societatile cu probleme, cu fracturi grave in functionarea institutiilor unui stat. Nu a fost cazul tarii noastre. Trecem si peste acest aspect. Si ne oprim la rolul pe care guvernarea tehnocrata si l-a propus la 17 noiembrie 2015: acela de a conduce tara pe o perioada limitata, cu prerogative limitate. Guvernarea Ciolos era vazuta ca o guve

Guvernarea externalizata

Dupa anumite modele anglo-saxone, marile companii isi externalizeaza activitati care, in principiu, sunt mai bine realizate de echipe specializate. Externalizam, de pilda, mentenanta trenurilor de metrou, sau contabilitatea primara, sau serviciile de salubritate. Toate aceste actiuni se iau pentru a rentabiliza, pentru a face mai competitive activitatile de baza ale unei companii sau ale unei comunitati Depasind toate inchipuirile, Romania si-a externalizat guvernarea. La 17 noiembrie 2015, treburile curente ale statului au fost puse in mana unei echipe ad-hoc, adunata de prin  toate cotloanele birocratice ale Comisiei Europene de la Bruxelles  sau din diverse huburi universitare sau manipulatoare. Sustinerea a fost solida: strada. De mai bine de un deceniu, strada, respectiv cohorte mai mici sau mai mari de indivizi strecurati prin arterele marilor orase sau pe retelele de socializare fac politica asa-zis civica. Guvernul pe care Dacian Ciolos l-a incropit cu eforturi deosebite in