Treceți la conținutul principal

România, o ţară marginală. De ce?

Ne dorim ori nu, vrem sau nu vrem România trece printro grava criza de identitate. Naţională si internaţională. Morala si economică. Politică si socială.
Nu cu multă vreme în urma, un jurnalist belgian vorbea în fata studentilor de la  SNSPA despre România ca tara lui Renault Logan.
Comemorarea revoluţiei ungare de la 1848 a avut mai mare fast în Transilvania decat în pusta maghiară.
Europa vorbeşte de ţiganii români, "patria" acestora fiind adesea identificata cu spaţiul dintre Carpaţi si Dunăre.
Criza economică în interiorul Uniunii Europene are drept criterii de referinţă si România, unde au avut loc cele mai mari curbe de sacrificiu, cu adanci urmări asupra stării de viata si civilizatie a populatiei.
In organismele regionale, unionale si internaţionale, vocea României a amuţit. Pariul cu Marea Neagră, pe care miza preşedintele Basescu acum 5-6 ani este vetust sau, oricum, si-a pierdut sorgintea românească, dacă a avuto vreodată. Marile magistrale energetice visate din Dealul Cotrocenilor, ca replică la proiectele Rusiei, nu mai figureaza nici pe hartie. In Uniunea Europeană am ajuns oaia neagră, nu doar din perspectiva economică ci si al relaţiilor bilaterale si comunitare. La reuniunile Consiliului de miniştri al UE- un organism rezervat şefilor de stat si primilor miniştri -, şeful Guvernului de la Bucuresti nu este cunoscut, din lipsa de participare. Niciun punct de vedere al României nu este de luat in seama. Probleme sunt multe, de la noua politică agricolă a uniunii, pana la integrarea sau nu a Turciei sau altor state. Dacă totuşi au fost ieşiri la rampă ale autoritatilor romane acestea au fost, mai degraba,  ţâfnoase si iritante. A se vedea (cele mai recente) intrarea în spaţiul Schengen sau participarea la coaliţia anti-Ghadaffi.
In spaţiul francofon, România - tara latină - nu se manifesta nicicum. Cu prilejul Zilei Internationale a Francofoniei, din acest an, MAE roman a dat un comunicat prost scris în limba română si lipsit de conţinut. Pentru ca adevărate manifestări organizate cu si alături de români si alti francofoni nu au avut loc.
România este printre puţinele state membre ale UE care nu a aderat la Organizaţia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE). De altfel, potrivit site-ului acestei instituţii, România nu mai figureaza nici printre candidate, asa cum se intampla acum vreo 10 ani.
La ONU, "vocea" României nu s-a m ai auzit de multă vreme.
De ce a devenit România un  stat marginal în Europa si în lume nu este dificil de identificat. 
-Nu avem un guvern autentic si viguros, care sa exprime, punctual si tactic-strategic, pozitia tarii în probleme regionale, comunitare si internaţionale.
-Nu avem un minister de externe capabil sa faca fata ofensivei antiromanesti (dacă aceasta exista?!) sau/si sa identifice o pozitie proprie intereselor romanesti in interiorul si exteriorul granitelor.
-Nu avem decat un presedinte de stat lipsit de diplomatie, de  charisma, de inspiratie politică internaţională, adesea cu poriniri autocrate.
-Nu avem o opozitie capabila sa elaboreze si sa propuna romanilor alternative economice, sociale, de partenariat intern si extern.  

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu va mai amestecati in viata noastra !

De ani de zile, tara noastra a devenit un camp de execrabila bataie de joc a unor indivizi din interiorul teritoriului national si din partea unor rezidenti, Cei mai multi cu rang diplomatic. In ultima vreme, detractori ai Romaniei isi inmultesc vociferarile. Fie ca este vorba de starea economiei, de starea justitiei, de granitele tarii, de istoria si viitorul nostru. Desi nu mai suntem sub tutela juridica a niciunui imperiu de aproape 150 de ani, tentatia imperialista a unor state din  jurul nostru sau din departari se intensifica. Iar formele de ingerinta sunt dintre cele mai perverse. Anul trecut ma aflam in  vacanta la Sighisoara. O perla de oras din inima tarii. Proprietara pensiunii, o romanca,  fosta lucratoare intr-o fabrica cu profil tehnic ce daduse faliment, s-a reconvertit la turism. Intre alte povestioare am aflat ca fiul sau este elevul unui liceu ales din oras. Liceul este cautat pentru ca este subventionat de organizatii austriece. Mi s-a povestit ca subventionar

Tehnocratia si economia

Au trecut 75 de zile de la instalarea Guvernului condus de Dacian Ciolos. Venirea sa la puterea executiva a tarii s-a produs in conditii pripite si oarecum obscure. Mai devreme sau mai tarziu, acest lucru se va clarifica. Inclusiv daca echipa lui Ciolos este consecinta unei conspiratii interne sau externe. Nu asta este important, acum. Important, dupa parerea noastra este modul in care Guvernul Ciolos isi indeplineste misiunea. Rolul sau declarat a fost acela de a instaura tehnocratia in societatea romaneasca. In locul democratiei politice. Este o formula vanturata de cateva decenii in sociologia si politologia occidentala. Aplicabila in societatile cu probleme, cu fracturi grave in functionarea institutiilor unui stat. Nu a fost cazul tarii noastre. Trecem si peste acest aspect. Si ne oprim la rolul pe care guvernarea tehnocrata si l-a propus la 17 noiembrie 2015: acela de a conduce tara pe o perioada limitata, cu prerogative limitate. Guvernarea Ciolos era vazuta ca o guve

Guvernarea externalizata

Dupa anumite modele anglo-saxone, marile companii isi externalizeaza activitati care, in principiu, sunt mai bine realizate de echipe specializate. Externalizam, de pilda, mentenanta trenurilor de metrou, sau contabilitatea primara, sau serviciile de salubritate. Toate aceste actiuni se iau pentru a rentabiliza, pentru a face mai competitive activitatile de baza ale unei companii sau ale unei comunitati Depasind toate inchipuirile, Romania si-a externalizat guvernarea. La 17 noiembrie 2015, treburile curente ale statului au fost puse in mana unei echipe ad-hoc, adunata de prin  toate cotloanele birocratice ale Comisiei Europene de la Bruxelles  sau din diverse huburi universitare sau manipulatoare. Sustinerea a fost solida: strada. De mai bine de un deceniu, strada, respectiv cohorte mai mici sau mai mari de indivizi strecurati prin arterele marilor orase sau pe retelele de socializare fac politica asa-zis civica. Guvernul pe care Dacian Ciolos l-a incropit cu eforturi deosebite in