Treceți la conținutul principal

Rusia sugrumă Polonia. Varşovia îndeamnă:“nicio masă fără mere“ (cu vodcă?)

In războiul comercial dintre Occident şi Rusia, cele mai palpabile rezultate sunt înregistrate de Moscova. Nu doar pentru că Putin este specialist în ştiinţele distructive, dar şi pentru că Occidentul este posomorât de prea multele afaceri nereuşite pe propriile pieţe.
Cea mai ţintită reacţie a Moscovei a fost, aşa cum era de aşteptat, Varşovia. Asta şi pentru că oficialii polonezi, începând cu premierul Tusk şi ministrul de externe Sikorski, au fost principalele trompete europene care au sprijinit destabilizarea situaţiei din Ucraina şi au stimulat atitudinile belicoase ale Moscovei. Este de menţionat că în timp ce oficialii politici polonezi “ameninţau” Moscova pentru vrute şi nevrute, Varşovia era infiltrată puternic în comerţul exterior al Rusiei, reprezentând unul dintre exportatorii principali de produse agroalimentare a vastei pieţe de la Răsărit. Polonezii exportă în Federaţie nu numai produse agricole autohtone, dar şi din terţe ţări, prin “politica” de indigenizare a exportului terţiar. Atitudinea duplicitară a Poloniei a fost foarte avantajoasă până acum. Si chiar de apreciat. Ceea ce nu face România, care, încă de la începutul anilor ’90 a luat în braţe pe “nyet Rusia” şi cu el a rămas la sân. In timp ce Polonia exportă în Rusia produse de cca 7 miliarde euro, România abia în anul 2012 a depăşit pragul de 1 miliard euro. Si dacă în structura exporturilor poloneze în Rusia produsele agroalimentare reprezentau peste 60 %, agroalimentarele româneşti aproape că nu există pe piaţa rusă.
Dacă în actuala conjunctură România avea piste de export agroalimentar, atunci ar fi fost o mare oportunitate. Dar …
Să revenim la războiul comercial (dupa cel din Ucraina) în care deocamdată Occidentul primeşte lovituri imediate, şi dă asa-zise lovituri cu ţintă lungă. Prima ţintă doborâtă de Rusia este Polonia. Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară din Federația Rusă (Rosselhoznadzor) a notificat, miercuri, 30 iulie a.c., autorităţile poloneze că începând cu 1 august a.c. este interzisă pe piaţa rusă toată gama de legume şi fructe, respectiv mere proaspete, pere, cireșe, nectarine, prune, și toate soiurile de varză (inclusiv albă, varză chinezească, roșie, varză de Bruxelles). Interdicția se aplică si produselor originare din terte ţări. Ruşii motivează embargoul în urma  "încălcărilor sistematice ale cerințelor  fitosanitare, ruse şi internaționale, pentru livrările de produse poloneze". Totodată, ruşii arată faptul că pe numeroase loturi de mere poloneze s-au înregistrat depăşiri nepermise de pesticide şi substanţe de conservare dăunătoare sănătăţii.
Aici, la acest ultim aspect, ANSVSA din România ar trebui să fie mai vigilentă, ţinând seama de faptul că un mare lant de hipermarketuri de la noi, respectiv Kaufland, “oferă” românilor (este adevărat  la preţuri modice) mere poloneze care au miezul putred sau afectat de cine ştie ce boli.
De precizat că Polonia, cel mai mare producător mondial de mere, trece graniţa în Rusia pentru  cca 60% din exporturile sale de mere, adică aproape 700 mii tone anual. La fel este şi la varză, dar şi la alte produse, precum fructe roşii etc.
Sancţiunea rusească vine după ce, la începutul anului, Federaţia a interzis importul din   statele UE a cărnii de porc şi produselor derivate, din cauza febrei africane. Principale afectate sunt Danemarca, Germania şi Polonia.
Colac peste pupăză, la 31 iulie a.c.,  Rosselhoznadzor a atenţionat omologii de la Varşovia că ar putea pune embargo şi pe carnea de curcan, la acesta semnalându-se urme de salmonella.
Ei bine, în faţa acestui “dezastru” pe care îl implică embargoul rusesc pentru carnea de porc si, mai ales, pentru fructe şi legume, autorităţile polace reacţionează cu reţinere şi chiar cu tupeu. Ministrul agriculturii, Marek Sawicki, era de părere că ruşii de rând nu vor rezista multă vreme fără merele poloneze şi îl vor determina pe Putin să ridice embargoul.  Apreciere tipic poloneză în fata unui dezastru…
Totodată, atât autorităţile cât şi mass-media se întrec în a îndemna locuitorii satelor şi oraşelor să-şi sature burţile cu cât mai multe mere,  să mănânce numai plăcinte cu mere şi femeile să înghurgiteze coşuri întregi cu mere roşii pentru a le creşte libidoul.
Aceste îndemnuri ne aduc aminte de sloganurile ceauşiste de tipul “nicio masă fără peşte” (peştele se mai găsea atunci când carnea de porc, de vită şi de pasăre erau doar în cărţile de zoologie). Polonezii au decretat sloganul “nicio masă fără mere”. Dar cu vodca cum rămâne!?


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu va mai amestecati in viata noastra !

De ani de zile, tara noastra a devenit un camp de execrabila bataie de joc a unor indivizi din interiorul teritoriului national si din partea unor rezidenti, Cei mai multi cu rang diplomatic. In ultima vreme, detractori ai Romaniei isi inmultesc vociferarile. Fie ca este vorba de starea economiei, de starea justitiei, de granitele tarii, de istoria si viitorul nostru. Desi nu mai suntem sub tutela juridica a niciunui imperiu de aproape 150 de ani, tentatia imperialista a unor state din  jurul nostru sau din departari se intensifica. Iar formele de ingerinta sunt dintre cele mai perverse. Anul trecut ma aflam in  vacanta la Sighisoara. O perla de oras din inima tarii. Proprietara pensiunii, o romanca,  fosta lucratoare intr-o fabrica cu profil tehnic ce daduse faliment, s-a reconvertit la turism. Intre alte povestioare am aflat ca fiul sau este elevul unui liceu ales din oras. Liceul este cautat pentru ca este subventionat de organizatii austriece. Mi s-a povestit ca subventionar

Tehnocratia si economia

Au trecut 75 de zile de la instalarea Guvernului condus de Dacian Ciolos. Venirea sa la puterea executiva a tarii s-a produs in conditii pripite si oarecum obscure. Mai devreme sau mai tarziu, acest lucru se va clarifica. Inclusiv daca echipa lui Ciolos este consecinta unei conspiratii interne sau externe. Nu asta este important, acum. Important, dupa parerea noastra este modul in care Guvernul Ciolos isi indeplineste misiunea. Rolul sau declarat a fost acela de a instaura tehnocratia in societatea romaneasca. In locul democratiei politice. Este o formula vanturata de cateva decenii in sociologia si politologia occidentala. Aplicabila in societatile cu probleme, cu fracturi grave in functionarea institutiilor unui stat. Nu a fost cazul tarii noastre. Trecem si peste acest aspect. Si ne oprim la rolul pe care guvernarea tehnocrata si l-a propus la 17 noiembrie 2015: acela de a conduce tara pe o perioada limitata, cu prerogative limitate. Guvernarea Ciolos era vazuta ca o guve

Guvernarea externalizata

Dupa anumite modele anglo-saxone, marile companii isi externalizeaza activitati care, in principiu, sunt mai bine realizate de echipe specializate. Externalizam, de pilda, mentenanta trenurilor de metrou, sau contabilitatea primara, sau serviciile de salubritate. Toate aceste actiuni se iau pentru a rentabiliza, pentru a face mai competitive activitatile de baza ale unei companii sau ale unei comunitati Depasind toate inchipuirile, Romania si-a externalizat guvernarea. La 17 noiembrie 2015, treburile curente ale statului au fost puse in mana unei echipe ad-hoc, adunata de prin  toate cotloanele birocratice ale Comisiei Europene de la Bruxelles  sau din diverse huburi universitare sau manipulatoare. Sustinerea a fost solida: strada. De mai bine de un deceniu, strada, respectiv cohorte mai mici sau mai mari de indivizi strecurati prin arterele marilor orase sau pe retelele de socializare fac politica asa-zis civica. Guvernul pe care Dacian Ciolos l-a incropit cu eforturi deosebite in