Treceți la conținutul principal

Frunza doamnei Udrea şi TVA la alimente

Criza alimentara si, pe cale de consecinta, scumpirea alimentelor amplifica, pe zi ce trece, viziunile de evitare a derapajelor ce se asteapta si la noi in acest sector.
Proiectiile sunt dintre cele mai fanteziste. De la ideea ministrului agriculturii de a înfăşura alimentele de baştină cu "frunza" doamnei Udrea, la eventuala legislatie de a obliga marii retaileri de a vinde ceapa, rosii, mere, conserve etc cu eticheta "produs in Romania". Si una si cealălătă sunt doar niste năstruşnicii care nu au de-a face cu realitatea. Aceea ca Romania este printre cele mai sarace ofertante de produse agroalimentare din Uniunea Europeana si deci un importator net de calibru.   Pe de alta, preturile vor fi tot la fel de mari, cu frunza sau fara frunza.
Cauza principala este aceea ca Romania a instituit o taxa pe valoarea adaugata (TVA) la vanzarea la consumator la un nivel excesiv de mare pentru puterea de cumparare a romanilor. Un studiu de anul trecut arata ca mai bine de 30% dintre romani nu aveau suficiente venituri pentru a-si acoperi necesarul strict (cosul zilnic) de consum. Acum proportia lor este si m ai mare.
Dupa Danemarca, Suedia si Ungaria (toate cu TVA de 25%) Romania este urmatoarea care aplica o taxa foarte mare la produsele agroalimentare. Suntem insa printre cele doua sau trei state din UE care nu fac nicio diferentiere a TVA-ului atunci cand este vorba de haina de nurca si telemeaua de vaca. Daca pana anul trecut TVA de 19% era relativ suportabila de majoritatea romanilor, de la 1 iulie 2010 nivelul de 24% a bulversat bugetul majoritatii familiilor. 
Care este situatia in alte state din Uniune? Cel mai bine o duc luxemburghezii, care au un  TVA la produse alimentare de 3%. Apoi, polonezii, care incurajeaza dintotdeauna (adica din 1989 incoace) consumul produselor autohtone, deoarece au impus impozite mici pentru fermieri si taxe TVA foarte avantajoase la consumator. Produsele primare agricole, netransformate (legume, fructe, carne etc) se vand in magazinele poloneze cu doar 5 % TVA, iar cele transformate (branzeturi, preparate din carne, din  legume etc) cu 7%. Tocmai de aceea, Polonia este a patra putere din UE, din punct de vedere al excedentului comercial de produse agroalimentare dupa Olanda, Germania, Franta. 
Multe alte state isi incita consumul intern de produse agricole si agroindustriale cu TVA redus: Belgia, cu 6/12%, Cehia (10%), Italia (4/10%) s.a. 
In Romania si apa este suprataxata, adica se vinde cu TVA foarte mare, desi suntem printre tarile cu resurse foarte mari si curate in domeniu. Apa minerala pe piata romaneasca are TVA de 24%, in  timp ce belgienii au TVA de 6%, cehii de 15%, francezii de 5,5 %, olandezii de 6%, polonezii de 8% etc.
Pe de alta parte, majoritatea statelor din Uniunea Europeana incurajeaza productiile prin aplicarea unei TVA reduse si la materiile prime si la  produsele ce pot spori randamentul agricol. De exemplu, materialele de protectie a productiei vegetale (pesticide, erbicide etc) sau ingrasamintele chimice  pe care le folosesc  agricultorii in Spania au o TVA de doar 8%, in Olanda de 10%, in Portugalia de 6%, in Polonia de 8% s.a.m.d.
Si guvernantii, si parlamentarii  nostri ar face bine daca ar examina mai atent cum sunt stimulate productiile si  consumul de produse agroalimentare din Uniunea Europeana, decat sa invrajbeasca atmosfera cu "frunze" utopice sau etichete "originare".

Comentarii

  1. Bulversarea extraordinara , socio-economica, a Romaniei, una fara echivalent in toata istoria tarii, este datorata unei crize de sistem, (care defalcat poate conduce la sute de cauze), sistemul republica -de la inceput- a fost dezastruos pentru Romania; vezi Belgia, in criza de guvern de peste 250 zile, insa tara functioneaza la fel de normal, pentru ca sistemul in sine are parghiile (pilot automat, daca se admite)naturale de a fi condusa (monarhie, cu consiliu regal, agentii coordonate direct de casa Regala, etc.)

    RăspundețiȘtergere
  2. Si Italia, dupa regimurile monarhice si autocrate, a functionat si functioneaza normal. Si este o republica parlamentara, deci teoria dv. este relativa. Esential, in acest context, este soliditatea si felul in care este reglementata economia, astfel incat sa functioneze independent de politica.

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim"U" (pentru a ma diferentia de celalat anonim)
    cea ce "scapati" din vedere este chiar si cum functioneaza Italia, dar mai ales ca de 20 de ani republicile cad precum corcodusele prea coapte (mai bine zis putrede) ca in lume sunt peste 190 tari, din care 150+ sunt republici, si din care cel mult 10 o duc bine, la ambele capitole (esentiale democratiei autentice), adica la bunastarea generala si echitate si justitie sociala; in schimb, cele 30 plus de monarhii (nu intra aici si cele arabe) sunt in toate topurile pozitive, iar Spania dovedeste din plin ca reantoarcerea la Monarhie a fost salvatoare si benifica, iar Ro. deasemeni, dovedeste, ca ramanand republica, se afunda cu fiecare minut intr-o prapastie din care doar miracolele o vor mai salva

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Nu va mai amestecati in viata noastra !

De ani de zile, tara noastra a devenit un camp de execrabila bataie de joc a unor indivizi din interiorul teritoriului national si din partea unor rezidenti, Cei mai multi cu rang diplomatic. In ultima vreme, detractori ai Romaniei isi inmultesc vociferarile. Fie ca este vorba de starea economiei, de starea justitiei, de granitele tarii, de istoria si viitorul nostru. Desi nu mai suntem sub tutela juridica a niciunui imperiu de aproape 150 de ani, tentatia imperialista a unor state din  jurul nostru sau din departari se intensifica. Iar formele de ingerinta sunt dintre cele mai perverse. Anul trecut ma aflam in  vacanta la Sighisoara. O perla de oras din inima tarii. Proprietara pensiunii, o romanca,  fosta lucratoare intr-o fabrica cu profil tehnic ce daduse faliment, s-a reconvertit la turism. Intre alte povestioare am aflat ca fiul sau este elevul unui liceu ales din oras. Liceul este cautat pentru ca este subventionat de organizatii austriece. Mi s-a povestit ca subventionar

Tehnocratia si economia

Au trecut 75 de zile de la instalarea Guvernului condus de Dacian Ciolos. Venirea sa la puterea executiva a tarii s-a produs in conditii pripite si oarecum obscure. Mai devreme sau mai tarziu, acest lucru se va clarifica. Inclusiv daca echipa lui Ciolos este consecinta unei conspiratii interne sau externe. Nu asta este important, acum. Important, dupa parerea noastra este modul in care Guvernul Ciolos isi indeplineste misiunea. Rolul sau declarat a fost acela de a instaura tehnocratia in societatea romaneasca. In locul democratiei politice. Este o formula vanturata de cateva decenii in sociologia si politologia occidentala. Aplicabila in societatile cu probleme, cu fracturi grave in functionarea institutiilor unui stat. Nu a fost cazul tarii noastre. Trecem si peste acest aspect. Si ne oprim la rolul pe care guvernarea tehnocrata si l-a propus la 17 noiembrie 2015: acela de a conduce tara pe o perioada limitata, cu prerogative limitate. Guvernarea Ciolos era vazuta ca o guve

Guvernarea externalizata

Dupa anumite modele anglo-saxone, marile companii isi externalizeaza activitati care, in principiu, sunt mai bine realizate de echipe specializate. Externalizam, de pilda, mentenanta trenurilor de metrou, sau contabilitatea primara, sau serviciile de salubritate. Toate aceste actiuni se iau pentru a rentabiliza, pentru a face mai competitive activitatile de baza ale unei companii sau ale unei comunitati Depasind toate inchipuirile, Romania si-a externalizat guvernarea. La 17 noiembrie 2015, treburile curente ale statului au fost puse in mana unei echipe ad-hoc, adunata de prin  toate cotloanele birocratice ale Comisiei Europene de la Bruxelles  sau din diverse huburi universitare sau manipulatoare. Sustinerea a fost solida: strada. De mai bine de un deceniu, strada, respectiv cohorte mai mici sau mai mari de indivizi strecurati prin arterele marilor orase sau pe retelele de socializare fac politica asa-zis civica. Guvernul pe care Dacian Ciolos l-a incropit cu eforturi deosebite in