Treceți la conținutul principal

Mugur Isarescu, devoratorul

Cand tanarul prim ministru Victor Ponta spunea la un moment dat “ Guvernatorul BNR are intotdeauna dreptate”,  o facea in mod peiorativ. Mugur Isarescu este mult mai abil si mult mai mobilat cu masti  perverse pentru a nu fi reactionat direct si fara menajamente.
Dimpotriva, pana la alegerile noului  Consiliu de Administratie al Bancii centrale parea un mare sustinator al guvernarii Uniunii Social Liberale. O uniune de partide fara precedent in istoria moderna a tarii. Nici in perioada interbelica si, cu atat mai putin in anii de democratie de dupa 1989, Romania nu reusise o coalitie politica din care doua mari curente sa fie brat la brat pentru interesul Romaniei.
In naivitatea sa juvenila, in toiul framantarilor pentru prezidentialele din 2014 Victor Ponta spunea despre Isarescu: "Sunt convins ca Isarescu vrea un nou mandat la Banca Nationala. Eu cred ca stabilitatea noastra in ceea ce priveste Banca Nationala e un bun castigat. Probabil ca va ramane pe viata daca lucrurile merg bine".
Credulitatea  atat a fruntasilor  coalitiei liberal-social democrate (disparuta ca printr-o magie), cat si a sefului guvernului, in toti acesti ani, a fost aceea ca Banca centrala va fi alaturi de guvern in crearea si stabilizarea unei perioade de prosperitate si atractivitate economica a Romanei.
Atingerea unui astfel de obiectiv nu este in interesul Bancii centrale. Aceasta isi are limitele sale de “turatie intelectuala” si nu isi doreste dureri de cap.
Mai ales ca tocmai a scapat de ele. Si, culmea ironiei, nu prin efortul propriu, ci tocmai a masurilor economice pe care guvernul impulsioneaza mediul de afaceri si chiar cel bancar inca din 2013.
Trebuie sa ne exprimam clar si fara echivoc. Banaca Nationala a Romaniei nu a avut nicio reusita prin propriile forte. Am mai spus. De exemplu,  din  anul 2001, BNR a  tot tintit inflatia  (asa se numeau si celebrele rapoarte ale fiefului din strada Doamnei) pana cand aceasta a obosit si s-a predat. Adica BNR nu a reusit sa atinga niciodata, in  toti acesti ani, obiectivul de reducere a inflatiei la nivelul pe care il prongoza. Nereusita o gasea in tot felul de actiuni sau masuri gresite ale altora.
Cand, totusi, in a doua parte a anului 2013, nivelul inflatiei a inceput sa coboare, BNR a rasuflat usurata. In raportul pentru tim. IV al anului 2013, Mugur Isarescu triumfa pentru ca rata anuala a inflatiei coborase pana la limita inferioara a intervalului tintit. Cum s-a resuit? O spune cu mandrie nestapanita raportul. Adica: efecte de bază favorabile (ale diminuarii inflatiei – n.n.) au fost determinate de:  producţia agricolă deficitară din anul 2012, urmată de o recoltă abundentă în 2013 (cu impact în T4 asupra preţurilor mărfurilor alimentare procesate); reducerea TVA la pâine, făină şi unele produse de panificaţie începând cu 1 septembrie 2013.
Cu asemenea succese, domnul Isarescu era de partea guvernului si lauda modul reformist al Palatului Victoria, prin care BNR isi vedea obiectivele atinse.
Totul pana cand echipa de la Guvern a promovat noi reforme pentru crearea unui mediu de afaceri cat mai atractiv.
Vorbim, in principal de Codul fiscal. Un document elaborat, pana la un punct, chiar in colaborare cu Banca centrala.
Totdeauna, insa, Mugur Isarescu a avut grija sa nu iasa in   fata electoratului cu spuse, chiar filosofice. Prin care sa arate ca BNR este in armonie cu Guvernul.
Se incalca principiul independentei si suveranitatii BNR (!?).
Guvernantii, in schimb, nu incetau sa se laude ca la elaborarea Codului fiscal lucreaza in  stransa colaborare cu Banca centrala. O spunea si ministrul de finante de la inceputul anului 2015 si primul ministru.
Ei erau incurajati de declaratiile facuite, cu un an in urma, de chiar Isarescu pe tema TVA-ului.
În mai 2014, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea că fiscalitatea este chiar mai împovărătoare decât în 2012 şi dădea ca exemplu, în lei vechi, suma pe care firma la care este acţionar a trebuit s-o achite la stat într-un singur trimestru
"Nu mi-am schimbat părerea că este greu să faci afaceri în România. Mi se pare chiar mai greu. Parcă nu s-a uşurat. Într-un trimestru am plătit 3 miliarde de lei vechi către stat. Mi se pare chiar prea mult, poate că este o percepţie şi poate că sunt subiectiv. Dar nici chiar aşa. Una-două, ba impozit pe aia, ba pe profit… Când mi-a zis cât trebuie să plătească firma impozitul pe profit aproape că i-am închis telefonul în nas contabilului", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, acţionarul unei companii ce produce vin superior.
Oficialul BNR credea că aceste nemulţumiri au ajuns şi la Guvern şi spera că atât scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cât şi reducerea CAS să dea o gură de oxigen mediului de afaceri. Cele două măsuri au fost implementate între timp.
Isărescu mai spunea că prin relaxarea politicii fiscale se va scoate la lumină o parte din economia gri, inclusiv locurile de muncă la negru, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra bugetului, aşa cum s-a întâmplat şi în 2000, când a fost redus impozitul pe profit de la 40% la 25%, iar încasările s-au dublat.
Cand, in  sfarsit, guvernul a luat in serios aceasta problema a fiscalitatii si a elaborat un proiect de lege, care a fost apoi adoptat de Parlament, Mugur Isarescu tace si de-abia inspira argumentele atat ale executivului, cat si ale mediului de afaceri. Culmea, intregul mediu de afaceri sustinera si sustine legea Codului fiscal.
Ce a facut Migur Isarescu in  toata perioada de cand guvernul a aprobat in sedinta sa proiectul de lege, iar apoi parlamentul l-a dezbatut si aprobat cu amendamantele opozitiei?
Am spus: devora cu greu pozitia pe care trebuia sa o adopte.
Ezitant si trecut prin scolile oculte ale occidentului globalist, Mugur Isarescu ataca pe neasteptate.
Mai intai ii “scrie” textul noului presedinte care, in  fata unui auditoriu  ad-hoc, declara ca nu promulga legea Codului fiscal adoptata de Parlament in 24 iunie.
Dupa ce luarile de pozitie ale mediului de afaceri impotriva deciziei presedintelui sunt atenuate, vineri, 24 iulie, la o adunare up-datata intitulata “Guvernatorul si invitatii sai”,  guvernatorul si-a dat jos masca. Dupa ce a facut o indelungata poliloghie economico-politica, Isarescu a spus: "Pachetul de reduceri de taxe și impozite, din punct de vedere economic și financiar, este inaplicabil. (...)”
Asta dupa ce mai inainte a tras de urechi (nu la propriu si nici cu adresare directa) mediul de afaceri care nu doreste se asculte “vocea ratiunii”.
Cine este vocea ratiunii? Aceasta este alcatuita din Banca centrala (o parte din stafful ei), din  Consiliul fiscal (o institutie fantomatica, al carei punct de vedere este exprimat numai de presedintele sau) si organismele internationale finantatoare.
Mugur Isarescu: "Cum putem aplica aceste măsuri fără să negociem cu partenerii internaționali”.
Asa este domnule guvernator: Ce ati facut dv. pentru economia romanesaca cu propriile forte. Din proprie initiativa?
Ati pus umarul la salvarea bancilor romanesti, vandute pe doi bani in anii ’90? Ati aparat moneda nationala printr-o politica coerenta? Ati avut vreo strangere de inima cand  cetatenii tarii apelau la credite in valuta? Ati incercat sa stopati euroizarea econonmiei sau ati promovat aceasta confuzie intre preturile si tarifele exprimate in dubla moneda?
Ati initiat dezbaterile  de intrare a  Romaniei in zona euro si apoi le-ati devorat saptamana de saptamana.
Ati fost coautor al Codului fiscal si acum il devorati.
Asa precum faceti cu naivitatea premierului Victor Ponta care nu a reusit sa devina presedinte, pentru ca dumneavoastra sa fiti guvernator pe viata.
Acum stiti ca acest lucru nu se va mai intampla.
Si devorati tot ceea ce puteti.

In ce ne priveste nu vream sa va mai uram succes!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu va mai amestecati in viata noastra !

De ani de zile, tara noastra a devenit un camp de execrabila bataie de joc a unor indivizi din interiorul teritoriului national si din partea unor rezidenti, Cei mai multi cu rang diplomatic. In ultima vreme, detractori ai Romaniei isi inmultesc vociferarile. Fie ca este vorba de starea economiei, de starea justitiei, de granitele tarii, de istoria si viitorul nostru. Desi nu mai suntem sub tutela juridica a niciunui imperiu de aproape 150 de ani, tentatia imperialista a unor state din  jurul nostru sau din departari se intensifica. Iar formele de ingerinta sunt dintre cele mai perverse. Anul trecut ma aflam in  vacanta la Sighisoara. O perla de oras din inima tarii. Proprietara pensiunii, o romanca,  fosta lucratoare intr-o fabrica cu profil tehnic ce daduse faliment, s-a reconvertit la turism. Intre alte povestioare am aflat ca fiul sau este elevul unui liceu ales din oras. Liceul este cautat pentru ca este subventionat de organizatii austriece. Mi s-a povestit ca subventionar

Tehnocratia si economia

Au trecut 75 de zile de la instalarea Guvernului condus de Dacian Ciolos. Venirea sa la puterea executiva a tarii s-a produs in conditii pripite si oarecum obscure. Mai devreme sau mai tarziu, acest lucru se va clarifica. Inclusiv daca echipa lui Ciolos este consecinta unei conspiratii interne sau externe. Nu asta este important, acum. Important, dupa parerea noastra este modul in care Guvernul Ciolos isi indeplineste misiunea. Rolul sau declarat a fost acela de a instaura tehnocratia in societatea romaneasca. In locul democratiei politice. Este o formula vanturata de cateva decenii in sociologia si politologia occidentala. Aplicabila in societatile cu probleme, cu fracturi grave in functionarea institutiilor unui stat. Nu a fost cazul tarii noastre. Trecem si peste acest aspect. Si ne oprim la rolul pe care guvernarea tehnocrata si l-a propus la 17 noiembrie 2015: acela de a conduce tara pe o perioada limitata, cu prerogative limitate. Guvernarea Ciolos era vazuta ca o guve

Guvernarea externalizata

Dupa anumite modele anglo-saxone, marile companii isi externalizeaza activitati care, in principiu, sunt mai bine realizate de echipe specializate. Externalizam, de pilda, mentenanta trenurilor de metrou, sau contabilitatea primara, sau serviciile de salubritate. Toate aceste actiuni se iau pentru a rentabiliza, pentru a face mai competitive activitatile de baza ale unei companii sau ale unei comunitati Depasind toate inchipuirile, Romania si-a externalizat guvernarea. La 17 noiembrie 2015, treburile curente ale statului au fost puse in mana unei echipe ad-hoc, adunata de prin  toate cotloanele birocratice ale Comisiei Europene de la Bruxelles  sau din diverse huburi universitare sau manipulatoare. Sustinerea a fost solida: strada. De mai bine de un deceniu, strada, respectiv cohorte mai mici sau mai mari de indivizi strecurati prin arterele marilor orase sau pe retelele de socializare fac politica asa-zis civica. Guvernul pe care Dacian Ciolos l-a incropit cu eforturi deosebite in