Treceți la conținutul principal

Domnul Ponta şi gazele de şist


Ahtiat, indubitabil, de taclalele “pe sticla”, premierul României, domnul Victor Ponta se arată din ce in ce mai prolific, nu doar din punct de vedere al verbiajului, dar si al problematicii complexe pe care o incumbă conducerea guvernului  unei ţări. Prezent, ieri seară, la “Realitatea la raport”, emisiune tv. patronată de “prietenul” său Cozmin Guşă, domnul Ponta nu s-a putut abţine să-şi exprime punctul de vedere şi asupra unei chestiuni de mare sensibilitate publică, dar şi tehnico-ştiintifică. Mai precis, despre exploatarea gazelor de şist.
Intrebat dacă va da drumul exploatării, în România, a acestor presupuse bogaţii, primul ministru a răspuns afirmativ. Spre deosebire de acum doi-trei ani, când, în opoziţie, partidul/partidele pe care il/le reprezintă in guvern protestau, alături de grevişti spontani pe stărzile unor orăşele din Moldova, faţă de intenţiile autorităţilor de la acea vreme, dispuse “să aducă americanii” să umble prin măruntaiele pământului românesc. Reconvertirea domnului Victor Ponta la această bogăţie, deocamdată iluzorie, este de-a dreptul hazoasă. Cică l-a influenţat primul ministru polonez, “care mi-a arătat că în Polonia, …. din momentul în care au început să exploateze gazele de şist nu doar pentru economie este competitiv preţul la care îl extrag, dar şi negocierile lor cu Gazprom s-au schimbat”. Convorbirea despre gazele de şist dintre Victor Ponta si Donald Tusk trebuie să fi avut loc in  “fuga calului” (nu ştim sa fi existat vreo reuniune oficială româno-polonă la nivel guvernamental) sau… in limba polonă, domeniu în care, credem, dl. Ponta nu are incă abilităţi…
Oricum ar fi fost discutia, dl Ponta nu cunoaşte subiectul. Si nici nu a dat telefon în pauza publicitară pentru a se informa.
Asadar, Polonia este singura ţară din Europa care a avansat cu delimitarea si explorarea gazelor de şist. Este o chestiune eminamente politică, deoarece, prin eventuala exploatare a gazelor de şist Polonia speră sa se debaraseze intrucâtva de dependenţa energetică faţă de Gazprom. In prezent, Polonia importă cca 70-75 % din consumul de gaze naturale din Rusia. Faptul îi nemultumeste întratâta pe oficialii de la Varsovia, încât s-au aruncat cu ochii legaţi în afacerea gazelor de şist. Mai ales că, pentru a favoriza pătrunderea în Europa a trusturilor americane de resort, U.S Energy Information Administration (EIA), făcea în urmă cu doi-trei ani estimări mirobolante cu privire la gazele de şist pe care stau, nepăsătoare, orasele si comunele Poloniei. Aşa le-au băgat  în cap oficialilor că Polonia deţine reserve de cca 5 300 miliarde m.c. de gaze de şist. Enorm de mult. Atât ia trebuit lui Donald Tusk & co, că au si inceput să bugeteze sume fabuloase pentru cercetări si explorări. Prima care a avut premise eliberate de statul polonez a fost ExxonMobil. După trei ani de căutari si expertize, Exxon aruncă bomba: pleacă din Polonia pentru că zăcămintele explorate sunt de neexploatat (nerentabile).  In luna martie 2012, Institutul Polonez de Geologie a revăzut drastic in jos rezervele de gaze de şist locale, situându-le la cca 350-800 milioane m.c., cu de peste  10 ori mai puţin decat afrimase EIA.
Cu toate acestea, autorităţile au programat investiţii masive in gazele de şist, până la ordinul a peste 12 miliarde euro, la orizontul 2020. Pentru 2012-1014 sunt alocate investiţii de 1,2 miliarde euro, cele mai multe acordate intreprinderilor poloneze din energie si minerit (cele strărine nu prea mai sunt interesate). De altfel, anul viitor, în 2014, dl. Donald Tusk vrea să îşi vadă visul cu ochii, adică să dea drumul la prima conductă de gaze naturale subterane exploatate din  roca de şist. Adică sa-i arate lui Putin că Polonia nu mai este la cheremul Rusiei. Multi sunt sceptici si consideră că va mai curge multă apă pe Vistula până vor apărea in Polonia gazele de şist.
In  Europa, nimeni nu se avântă, deocamdată, in acest domeniu extrem de costisitor si, cum bine se vede la polonezi, plin de riscuri neprevăzute. Nu doar tehnice. Ci si de mediu. Autorităţile de profil din Europa susţin că metoda de exploatare prin “fracturare hidraulică” este foarte dăunatoare pentru perimetrul terestru unde se petrece si pentru mediul de viaţă inconjurător.Un raport al CE, din iunie anul trecut, arăta că fracturarea hidraulică pentru extragerea gazelor din roca de şist poartă riscuri enorme asupra contaminării solului si a apelor subterane deoarece presupune utilizarea a mii de produse chimice si imense cantităţi de apă.
Aşadar, reconvertirea dlui Ponta la gazele de şist fără o analiză ştiintifică aprofundată, inclusiv din partea instituţiilor româneşti de profil, este riscantă. Chiar dacă la ”Realitatea (tv.) la raport”  premierul… raporta frumos, în adevarata realitate lucrurile vor sta altfel.
Mai ales că noi nu suntem în  stare să avem apă nici pentru irigaţii…

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu va mai amestecati in viata noastra !

De ani de zile, tara noastra a devenit un camp de execrabila bataie de joc a unor indivizi din interiorul teritoriului national si din partea unor rezidenti, Cei mai multi cu rang diplomatic. In ultima vreme, detractori ai Romaniei isi inmultesc vociferarile. Fie ca este vorba de starea economiei, de starea justitiei, de granitele tarii, de istoria si viitorul nostru. Desi nu mai suntem sub tutela juridica a niciunui imperiu de aproape 150 de ani, tentatia imperialista a unor state din  jurul nostru sau din departari se intensifica. Iar formele de ingerinta sunt dintre cele mai perverse. Anul trecut ma aflam in  vacanta la Sighisoara. O perla de oras din inima tarii. Proprietara pensiunii, o romanca,  fosta lucratoare intr-o fabrica cu profil tehnic ce daduse faliment, s-a reconvertit la turism. Intre alte povestioare am aflat ca fiul sau este elevul unui liceu ales din oras. Liceul este cautat pentru ca este subventionat de organizatii austriece. Mi s-a povestit ca subventionar

Tehnocratia si economia

Au trecut 75 de zile de la instalarea Guvernului condus de Dacian Ciolos. Venirea sa la puterea executiva a tarii s-a produs in conditii pripite si oarecum obscure. Mai devreme sau mai tarziu, acest lucru se va clarifica. Inclusiv daca echipa lui Ciolos este consecinta unei conspiratii interne sau externe. Nu asta este important, acum. Important, dupa parerea noastra este modul in care Guvernul Ciolos isi indeplineste misiunea. Rolul sau declarat a fost acela de a instaura tehnocratia in societatea romaneasca. In locul democratiei politice. Este o formula vanturata de cateva decenii in sociologia si politologia occidentala. Aplicabila in societatile cu probleme, cu fracturi grave in functionarea institutiilor unui stat. Nu a fost cazul tarii noastre. Trecem si peste acest aspect. Si ne oprim la rolul pe care guvernarea tehnocrata si l-a propus la 17 noiembrie 2015: acela de a conduce tara pe o perioada limitata, cu prerogative limitate. Guvernarea Ciolos era vazuta ca o guve

Guvernarea externalizata

Dupa anumite modele anglo-saxone, marile companii isi externalizeaza activitati care, in principiu, sunt mai bine realizate de echipe specializate. Externalizam, de pilda, mentenanta trenurilor de metrou, sau contabilitatea primara, sau serviciile de salubritate. Toate aceste actiuni se iau pentru a rentabiliza, pentru a face mai competitive activitatile de baza ale unei companii sau ale unei comunitati Depasind toate inchipuirile, Romania si-a externalizat guvernarea. La 17 noiembrie 2015, treburile curente ale statului au fost puse in mana unei echipe ad-hoc, adunata de prin  toate cotloanele birocratice ale Comisiei Europene de la Bruxelles  sau din diverse huburi universitare sau manipulatoare. Sustinerea a fost solida: strada. De mai bine de un deceniu, strada, respectiv cohorte mai mici sau mai mari de indivizi strecurati prin arterele marilor orase sau pe retelele de socializare fac politica asa-zis civica. Guvernul pe care Dacian Ciolos l-a incropit cu eforturi deosebite in