De aproape două săptămâni, Piata
Universităţii din Bucureşti s-a transformat, ar zice unii, întrun forum
al tineretului ecologist, dar si al unor interese greu de descifrat la prima
vedere. “Puhoiul” de fete si băieţi (unii nevorbitori de limba română) aflaţi
pe caldarâmul din centrul Bucureştiului până
spre dimineaţa, strigând sloganuri pe care cei mai mulţi nu le înţeleg
sensul pare, deci, de mirare. Aşa am crezut de la inceput, dar nu aveam dovezi.
Până astăzi, când, pe siteul cotidianul.ro a apărut un articol
virulent la adresa primului ministru si a guvernului de la Bucureşti care
încurajează exploatarea aurului de la Roşia Montană prin compania canadiana
Rosia Montana Gold Corporation în actionariat (majoritar pentru
canadieni) cu MinVest Deva (o companie vetusta a statului comunist). Articolul,
de fapt un interviu prefăcut, este al dlui dr. Raul Mureşan de la
Institutul Român de Ştiinţă şi Tehnologie (IRST) (!?).
IRST-ul acesta este o firmă privată, de fapt o asociaţie non-lucrativă, alcătuită
dintr-o grămăjoara de specialişti “răzvrătiţi” de la
Cluj-Napoca ce nu aveau chef să muncească în alta parte. “Institutul”
reprezintă, precum spune chiar siteul său, o alcătuire de preocupări eterogene
si pompos denumite, care nu au de-a face cu Roşia Montana si cu aurul ei.
Iată care sunt directiile IRST: Informatică şi tehnologia informaţiei;
Neuroştiinţe, inteligenţă artificială, ştiinţe cognitive, robotică; Matematică,
în special matematică aplicată; Modelare teoretică şi computaţională în
diverse domenii ale ştiinţei; Studiul sistemelor complexe; Ştiinţe sociale;
Ştiinţele Pământului. Dr. Raul Mureşan este, ce credeţi? Este tocmai
cercetător la Centrul de Cercetări Cognitive şi
Neuronale (!?), pe care l-a infiinţat acum
câţiva ani, dupa ce a fost “expediat” din Germania, unde lucrase ca
programator IT. Raul Mureşan cică “explorează creierul prin intermediul datelor înregistrate
experimental la oameni”. Cum o face numai dlui stie, pentru că între pasiunule sale
(cităm din CV său: automobile, îngrijirea animalelor si
dresajul de câini, istoria antică și descoperiri) apare si politica guvernului
în materie de exploatări miniere.
In respectivul
interviu pe care îl promovează pseudo-cotidianul on line cotidianul.ro,
dr. Mureşan este supărat mai ales pe “minciuna” lui Victor Ponta, care ar
fi spus că la Roşia Montană s-a folosit cianura în extragerea aurului. Aici are
dreptate. La Roşia Montană nu a existat o bază tehnologică pentru
prelucrarea chimică a rocilor în care se inglobează “nisipul” de aur. Ei si?
Minereul a fost prelucrat intro uzina de la Baia Matre (capitală de judet cu
peste 100 mii locuitori) care a dat faliment in urma “dezastrului” ecologic din
anul 2000. Atunci, unul dintre iazurile de decantare (niste “lacuri” in
care se scurg reziduurile de la uzina de extracţie, ca şi la cupru)
s-a fisurat si s-au scurs nămoluri ce au afectat fauna pe unele cursuri de apă.
Prietenii noştri
unguri de-abia au aşteptat să ne reclame peste tot că am poluat Tisa şi pusta
maghiară. Extrapolarea deşănţată pe care autorităţile de la Budapesta si
organizatiile aferente au facut-o întâmplării de la Baia Matre nu le-a priit,
pentru ca Cel de Sus le-a arătat cât de slabi şi vulnerabili sunt ungurii la
acest capitol (al ecologizării). In octombrie 2010, prin revarsarea unui
mare volum de reziduuri toxice de la o uzină de fabricare a oxidului de
aluminiu, situată nu departe de Budapesta, s-a produs o mare catastrofă
naturală soldată cu moartea a cca o duzină de oameni, ştergerea vietii în
câteva sate limitrofe si poluarea apelor Dunării, inclusiv pe tronsonul Serbia,
Bulgaria, Romania.
Atunci, guvernul de
la Bucuresti a tacut malc, nu a reclamat la nicio “poartă”, asa cum face
deobicei. Acum, cand fete si băieţi protestau prin centrul Bucurestiului contra
exploatării aurului la Roşia Montană, membri au executivului de la Budapesta au
ridicat iarăşi vocea.
Rosia Montana trebuie să reprezine
prima acţiune de amploare de reînviere a mineritului din România
Este normal, am
zice, în condiţiile în care România este printre cele trei-patru
state din UE care au zăcăminte mari aurifere (şi nu numai), exploatabile cu
noile tehnologii. Iar noile tehnologii presupun utilizarea cianurii, ca factor
separator al minereului de aur din roca extrasă la suprafaţă prin decopertare.
Pentru că s-a făcut atâta caz pe subiectul cianurii, iată ce spune European
Association of Mining Industries, Metal Ores & Industrial Minerals (Asociaţia
Europeană a Industriilor Miniere, Minereurilor şi Mineralelor Industriale): Cianura este folosită în prezent în sute de operaţiuni
industriale în lumea întreagă şi la fabricarea multor produse de larg consum.
Este un compus unic care, datorită caracteristicilor sale deosebite, este
folosit în industria chimică, alimentară şi metalurgică. Tehnologia pe bază de
cianură este folosită în condiţii de deplină siguranţă în aproximativ 400 de
mine de aur din întreaga lume, inclusiv în celemai moderne mine de
aur din Europa, inclusiv în Finlanda şi Suedia. În plus, legislaţia UE a
creat o structură legislativă strictă pentru a asigura folosirea în deplină
siguranţă a cianurii
Cianura este folosită în multe
sectoare industriale din UE. Pe plan mondial se produc 1,6 milioane de tone de
cianură, dar numai un procent de 13% din cantitatea totală se foloseşte pentru
prelucrarea aurului. În cele 27 de state ale UE (inclusiv Germania, Marea
Britanie, Belgia şi Republica Cehă) se produc 167 000 de tone de cianură, iar
în pofida anumitor păreri, cianura este un produs chimic folosit pe scară largă
în UE. Un procent de aproximativ 87% din producţia de cianură se foloseşte în
alte sectoare industriale decât industria minieră şi se foloseşte la fabricarea
vitaminelor, bijuteriilor, adezivilor, componentelor calculatoarelor,
materialelor izolatoare neinflamanbile, cosmeticelor, produselor din nailon,
coloranţilor, medicamentelor, plexiglasului etc
Aşa cum arăta Comisia în Comunicatul
referitor la desfăşurarea în deplina siguranţă a activităţilor miniere: „Ar
trebui să remarcăm faptul că în prezent folosirea cianurii este metoda
preferată, atât din raţiuni de siguranţă a mediului cât şi din raţiuni
economice, pentru procesarea aurului din minereu şi este o practică curentă în
întreaga lume (COM (2000) 664 final). • Directiva UE
referitoare la gestionarea deşeurilor miniere (2006/21/EC)din martie 2006
permite folosirea cianurii stabilind limite stricte în ceea ce priveşte
concentraţia cianurii în iazurile de decantare. Această directivă stabileşte
concentraţia maximă de cianură din iazurile de decantare care se reduce pentru
minele existente de la 50 ppm din mai 2008, la 20 ppm din mai 2013 la 10 ppm
din mai 2018. În privinţa minelor noi concentraţia maximă admisă este de 10 ppm
din mai 2008. Prin urmare, UE a adoptat cele mai stricte limite din lumea
întreagă în privinţa concentraţiei cianurii din iazurile de decantare. •
Directiva UE privind prevenirea în totalitate şi controlul poluării (IPPC,
96/61EC) defineşte conceptul de „cea mai bună tehnică disponibilă” (BAT).
Producţia de cianură este inclusă de respectivul document BAT la capitolul
produse chimice anorganice. Mai mult, producţia de cianaţi şi izocianaţi este
reglementată de Directiva IPPC, care impune implementarea BAT şi stabileşte
limite pentru emisiile de cianuri în aer şi apă. În plus, un document BAT
pentru managementul deşeurilor miniere, inclusiv tratarea aurului cu cianură, a
fost redactat sub auspiciile Directivei IPPC. Acest document BAT reglementează
depozitarea cianurii în instalaţia de preparare a minereurilor şi luarea
măsurilor necesare pentru prevenirea emisiilor din instalaţia de gestionare a
deşeurilor.
Faţă de cele de mai sus, am zice ca
protestele de strada din Bucureşti nu prea au legatură cu proiectul de lege
prin care guvernul vrea sa reglementeze exploatarea minereului de aur prin
cianurare la Roşia Montană. Din păcate nu ne grabim să spunem asta pentru că:
-Romania are printre cele mai
mari zacaminte si resurse de exploatare a aurului din Europa si asta nu “dă
bine” pentru alte state;
-în prezent sunt exploatabile şi
concesionate patru situri de aur, respectiv: perimetrele Certeju
şi Băiţa Crăciuneşti, judeţul Hunedoara, Roşia Montană/Alba si Baia Mare, care
derulează însă un alt tip de proiect, de recuperare a unor reziduuri miniere
aflate în iazuri de decantare.
Rezerva de aur a Băncii Naţionale a
României (BNR) este de cca 103 tone. Ea ar fi putut creşte an de an daca BNR nu
ar fi “pierdut” avizul de certificare a lingourilor (acţiune premeditată a lui
Mugur Isărescu). Paradoxal, începand cu anul 2000, acelaşi Mugur
Isarescu, in calitatea sa de guvernator al BNR si prim ministru al României
a renunţat la achiziţionarea de aur autohton şi a atribuit licenţa
de exploatare de Minvest Deva lui Gold Corporation.
Dacă, acum, Guvernul României
condus de Victor Ponta va ceda presiunilor pe care le manifestă în stradă
hoardele de tineri manipulaţi de cine ştie cine, atunci va pierde mult din
autoritatea pe care şi-a câştigat-o în aceşti doi ultimi ani şi va intra pe o
pantă sigură de sfârşit prematur al guvernării.
Roşia Montana Gold Corporation cu
participaţiunea statului român trebuie să reprezine prima acţiune de amploare
de reînviere a mineritului din România.
Comentarii
Trimiteți un comentariu