*România este singura ţară din UE care utilizează la recensăminte
sintagma “populaţie după limba vorbită”
Cum s-a văzut din tabelul prezentat
in partea I, in România ar fi existat in 1939 cei mai multi ţigani, desi la
recensământul din 1930 s-au înregistrat cca
240.000 de rromi. In 1956, numărul celor
care se declară de etnie rromă scade la 104.000, iar zece ani mai târziu,
numărul lor scade la 65.000.
Recensământul din 1977 identifică 227.000 de rromi. De remarcat, aici, este faptul că politica lui Nicolae Ceauşescu de interzicere a avorturilor a avut un efect pozitiv semnificativ asupra cresterii populatiei rrome/tiganesti. In 1992 numărul lor ajungea, potrivit recensământului, la peste 400.000 de rromi.
Recensământul din 1977 identifică 227.000 de rromi. De remarcat, aici, este faptul că politica lui Nicolae Ceauşescu de interzicere a avorturilor a avut un efect pozitiv semnificativ asupra cresterii populatiei rrome/tiganesti. In 1992 numărul lor ajungea, potrivit recensământului, la peste 400.000 de rromi.
Odată cu căderea Cortinei de Fier, etnia rroma inundă, din nou, ca
in Evul Mediu timpuriu, toată Europa. Astăzi, datele privind populatia rroma nu
concordă deloc cu realitatea naţională. Principala cauză este emigrarea
necontrolată si “mişcarea” continuă a unor segmente importante ale populatiei ţigănesti.
Spre exemplu, in ultimii ani, adoptarea de catre Budapesta a privilegiului de a
obtine cetăţenie dublă (ungară si română) a atras nu numai pe maghiarii pur-sânge,
dar si etnia rroma din Transilvania, maghiarizată si de altă religie decât cea
ortodoxa. La ultimul recensămant, din 2011, in România au fost inregistrati 247
058 rromi/ţigani, dar in toate textele
de presă apar ca fiind de peste 1 500 000 sau mai mult. Este de semnalat ca
majoritatea analistilor si responsabililor in domeniu sunt de acord că cifrele
din ţările Eurpei de Est, inclusiv din România, sunt “umflate” de asociaţiile romilor care
beneficiază de fonduri europene sau de
la diverse fundatii de caritate. Fonduri care, asa cum răzbate din declaratiile
unor fruntasi rromi sunt cheltuite mai ales in folosul organizatiilor si nu pentru comunitatile ţigăneşti.
Iată, mai jos, numărul total al populatiei din câteva state din
Europa Centrală si de Est si pe cel al etniei rrome, precum si procentul rromilor
din total populatiei nationale:
Procentul populaţiei rrome (estimări ONG-uri rrome)
din total populaţie în câteva state din ECE
Tara
|
Recensământ 2011
Total populaţie
|
Nr. estimat de rromi/ţigani
|
Procent din total
populaţie
|
Bulgaria
|
7 364 570
|
750 000
|
10,18 %
|
Cehia
|
10 562 214
|
300 000
|
2,84%
|
Grecia
|
10 787 699
|
350 000
|
3,24%
|
Romania
|
19 043 767
|
247 058
(recensamant)
1 850 000 (estimat)
|
1,29%
9,7 %
|
Slovacia
|
5 397 036
|
500 000
|
9,26 %
|
Spania
|
46 815 916
|
750 000
|
1,60 %
|
Ungaria
|
9 982 000
|
750 000
|
7,51 %
|
Turcia
|
74 000 000
|
2 750 000
|
3,71%
|
Sursa: Eurostat şi ONG-uri rrome
La cele de mai sus trebuia să fie inregistrată si populatia de etnie rroma
din tarile fostei Iugoslavii, din tarile fostei URSS si altele.
După cum se observa, in
tabelul de mai sus am indicat in dreptul României doua cifre. Una este
dată de recensământul populatiei din
2011, care a avut loc după metodologia stabilita de Eurostat si altă
cifră este dată ca estimată de către asociaţiile rrome si de Consliul Europei.
Avem observatia că acest Consliul Europei are si un raportor/responsabil cu insertia ţiganilor
dar, după parerea noastră, ca si alti birocrati din institutiile suprastatale
ale continentului, habar nu are pe ce lume se afla ţiganii. Cert este un lucru. Nimeni nu poate să indice o cifră exactă
privind numărul populaţiei de etnie rroma. Pentru că nu există “recensăminte”
si cercetări sociologice fiabile nicunde in statele continentului. Doar in România.
De ce? Pentru ca dintre toate statele membre ale UE, doar România recunoaşte
prin Constitutie populatia majoritara si minorităţile după etnie. La Recensământul
din 2011, in România s-a utilizat termenul de “populaţie după limba vorbită”, tocmai pentru ca declaranţii/recenzaţii
să nu aiba sentimentul ca apartin unei etnii care nu este “bine vazuta”, asa
cum se spune despre ţigani.
Asadar, domnule Valls si stimat guvern al Frantei, daca in Hexagon
sunt tigani (si sunt) atunci ei nu au cum sa provină doar din România si Bulgaria,
ci din toate statele din Europa centrala
si de rasarit. Mai ales ca, potrivit tabelului de mai sus, procentul populaţiei
rrome in total populatie este foarte mare, şi in state precum in Ungaria sau
Slovacia. Să nu creada cineva că ţiganii unguri sunt favorizati in Ungaria
in raport cu populatia majoritară.
Zilele acestea, guvernul de la Budapesta a introdus un regim
de tip fascist in raport cu tiganii:
dacă sunt găsiti fără adapost pe străzi sau in comunităţi sunt obligati să se încartiruiască
in zone/spatii pe care le decid autorităţile. In caz contrar sanctiunile merg până
la inchisoare. In Cehia, bande neo-fasciste ii ataca pe tigani, cerând
expulzarea lor.
Cum poate crede dl. Vals ca din cele cca 9 milioane de ţigani ce
trăiesc in această parte a Europei au venit in Franta numai tigani din România
si Bulgaria? Este o absurditate. O
enormitate pe care presa franceză, atât de vehementă cu nuanţele unui fenomen
nu reacţionează deloc. Nu este corect! Astăzi, una din publicaţiile de la Paris
scria – aproape ca fapt divers - despre o bandă de tigani croaţi care se afla
in atentia instanţelor de judecată încă din luna septembrie.
In România, ca si in Franta,
romii/tiganii care prin tradiţie sunt voiajori (nu se stabilesc intro locatie)
nu sunt constrânşi in mod hitlerist. Ei traiesc după reguli greu de inteles
pentru populatiile asezate, autohtone, din cele doua state.
Multi fac rău, se dedau la fapte absolut condamnabile. Ei trebuie
sanctionaţi. In Franta si in România si pretutindeni in calitate de cetăţeni
europeni, nu in calitate de rromi. Altfel, ajungem la ideologia hitleristă.
Dar problema rroma/tiganească nu trebuie sa aducă anathema asupra
unui stat, a unui guvern a unor autorităţi.
Pentru ca sunt mijloace compatibile de solutionare a problemei rromilor
voiajori si/sau raufăcători. Am citit, recent, despre o poveste extraordinar de
placută si frumoasă privind colaborarea dintre autorităţile din Grand Lyon si o
comună din judetul Bihor/România. Excelent exemplu pentru francezii nationalişti
si intoleranţi, cât si pentru românii de aceeaşi talie morală si administrativă.
*******************************************************************************
*******************************************************************************
Update: Franța beneficiază de 4,4 miliarde
euro, iar România de 500 milioane euro, pentru integrarea romilor
Ministrul Afacerilor Externe,
Titus Corlățean, subliniază, într-un interviu acordat RFI, că, în ciclul
financiar 2007 - 2013 al Uniunii Europene, Franța are un buget de 4,4 miliarde
euro, în timp ce România beneficiază doar de 500 de milioane de euro pentru
integrarea romilor.
El atrage atenția că
incluziunea socială rămâne în continuare o prioritate, o necesitate și
punctează că expulzarea nu constituie o soluție.
''Este motivul pentru care noi
am stabilit, împreună cu colegii noștri francezi, un mecanism de cooperare,
inclusiv la nivel european, pentru a pune în mișcare mecanismele incluziunii
sociale. Pe de altă parte, există elemente de criminalitate, trebuie să
cooperăm. De aceea cooperarea este extrem de pozitivă între parchetul de la
Paris și Parchetul de la București. Există o cooperare polițienească și suntem
dispuși să vedem un număr suplimentar de polițiști la Paris pentru a combate
criminalitatea. Dar această criminalitate reprezintă o minoritate. Majoritatea
cetățenilor români sunt foarte bine integrați în societatea franceză de mai
mulți ani'', a spus Corlățean.
Comentarii
Trimiteți un comentariu