Treceți la conținutul principal

Noua Politica Agricola Comuna (PAC): vor disparea profitorii ajutoarelor agricole?

Saptamana viitoare, Comisia Europeana va prezenta  spre aprobare proiectul noii Politici Agricole Comune. Subiectul este cunoscut si dezbatut in majoritatea statelor UE, mai putin in Romania, unde politica de clan tine, cum se spune, interesele sub pian. Desi apologia celor cateva sute de euro pe care le primesc micii fermieri romani de la CE va fi, in continuare, pagina de afis in talk-showrile televizate, putini banuiesc ca la Bruxelles se joaca o carte mare. Asta pentru ca desi PAC va beneficia de fonduri substantiale (cca 40% din bugetul UE), constrangerile crizei economice si distorsiunile, de pana acum,  in acordarea subventiilor/ajutoarelor, vor face ca banii sa fie mai cu grija distribuiti in agricultura. Problema este atat de serioasa incat, la 5 octombrie a.c., OCDE si-a declarat, intr-un amplu raport, partizanatul pentru reorientarea ajutoarelor agricole europene. Ce si-ar dori OCDE? Pe scurt: sa dispara (sau macar sa fie limitati in lacomia lor) profitorii ajutoarelor agricole in UE. Adica, spune aceasta organizatie (din care fac parte tarile dezvoltate si emergente, minus Romania) este absolut incorect ca la fondurile de ajutorare a agricultorilor sa participe beneficiari care realmente nu au nevoie (nu au venituri reduse), cum sunt marile exploatatii sau proprietarii  neagricoli de terenuri. Sunt de notorietate reclamatiile societatii civile fata de faptul ca regina Angliei, fiind o mare latifundiara,  se infrupta anual cu cca 5 milioane euro din fonduri agricole europene. Fiul sau, printul Charles, sau printul de Monaco, adauga si ei, anual, in visteria proprie sute de mii de euro, din aceeasi sursa. Grupul alimentar Nestle sau LVMH pentru productia sa de cogniac sunt, de asemenea, printre profitorii de marca ai ajutoarelor PAC. Potrivit OCDE, fenomenul este flagrant de pagubos. S-a constatat ca  in fostele  15 state UE, 25 % din exploatatiile agricole cele mai mari aveau, in 2007, un venit agricol mediu anual de cca 73 000 euro pe ferma, sau 28 000 euro pe angajat, adica dublul salariului minim din Franta, si, in acelasi timp, de 16 ori mai mult decat venitul unei ferme mici, de cateva hectare.
Ce se vrea? Sau, mai precis, ce s-ar vrea de cele mai multe state? Ca subventiile sa fie acordate fermierilor care intradevar au nevoie pentru cresterea productiei de bunuri agricole si pentru intarirea exploatatiilor si a competitivitatii lor, pentru obtinerea unui standard de viata civilizata in mediul rural. Marile grupuri agricole obtin deja profituri importante ca urmare a comertului si tranzactiilor mai mult sau mai putin agricole in care sunt implicate. 
Comisia Europeana trebuie sa prezinte saptamana viitoare o reforma a PAC care sa dea o nota de echitate sprijinului in agricultura comunitara, limitand platile catre agricultorii activi si instituind o plafonare a ajutoarelor pentru marile exploatatii.  Se va tine seama, in cazul celor din urma de aportul lor la crearea locurilor de munca, "penalizarea" fiind, in astfel de cazuri, mai blanda. 
Grupurile de interese din tarile membre UE sunt divergente asupra celor de mai sus. Nu se stie, deci, cine va avea castig de cauza in noua formula a PAC. 
In ce priveste Romania, ca de obicei, va face ceea ce dicteaza altii. Din pacate, si in agricultura...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nu va mai amestecati in viata noastra !

De ani de zile, tara noastra a devenit un camp de execrabila bataie de joc a unor indivizi din interiorul teritoriului national si din partea unor rezidenti, Cei mai multi cu rang diplomatic. In ultima vreme, detractori ai Romaniei isi inmultesc vociferarile. Fie ca este vorba de starea economiei, de starea justitiei, de granitele tarii, de istoria si viitorul nostru. Desi nu mai suntem sub tutela juridica a niciunui imperiu de aproape 150 de ani, tentatia imperialista a unor state din  jurul nostru sau din departari se intensifica. Iar formele de ingerinta sunt dintre cele mai perverse. Anul trecut ma aflam in  vacanta la Sighisoara. O perla de oras din inima tarii. Proprietara pensiunii, o romanca,  fosta lucratoare intr-o fabrica cu profil tehnic ce daduse faliment, s-a reconvertit la turism. Intre alte povestioare am aflat ca fiul sau este elevul unui liceu ales din oras. Liceul este cautat pentru ca este subventionat de organizatii austriece. Mi s-a povestit ca subventionar

Tehnocratia si economia

Au trecut 75 de zile de la instalarea Guvernului condus de Dacian Ciolos. Venirea sa la puterea executiva a tarii s-a produs in conditii pripite si oarecum obscure. Mai devreme sau mai tarziu, acest lucru se va clarifica. Inclusiv daca echipa lui Ciolos este consecinta unei conspiratii interne sau externe. Nu asta este important, acum. Important, dupa parerea noastra este modul in care Guvernul Ciolos isi indeplineste misiunea. Rolul sau declarat a fost acela de a instaura tehnocratia in societatea romaneasca. In locul democratiei politice. Este o formula vanturata de cateva decenii in sociologia si politologia occidentala. Aplicabila in societatile cu probleme, cu fracturi grave in functionarea institutiilor unui stat. Nu a fost cazul tarii noastre. Trecem si peste acest aspect. Si ne oprim la rolul pe care guvernarea tehnocrata si l-a propus la 17 noiembrie 2015: acela de a conduce tara pe o perioada limitata, cu prerogative limitate. Guvernarea Ciolos era vazuta ca o guve

Guvernarea externalizata

Dupa anumite modele anglo-saxone, marile companii isi externalizeaza activitati care, in principiu, sunt mai bine realizate de echipe specializate. Externalizam, de pilda, mentenanta trenurilor de metrou, sau contabilitatea primara, sau serviciile de salubritate. Toate aceste actiuni se iau pentru a rentabiliza, pentru a face mai competitive activitatile de baza ale unei companii sau ale unei comunitati Depasind toate inchipuirile, Romania si-a externalizat guvernarea. La 17 noiembrie 2015, treburile curente ale statului au fost puse in mana unei echipe ad-hoc, adunata de prin  toate cotloanele birocratice ale Comisiei Europene de la Bruxelles  sau din diverse huburi universitare sau manipulatoare. Sustinerea a fost solida: strada. De mai bine de un deceniu, strada, respectiv cohorte mai mici sau mai mari de indivizi strecurati prin arterele marilor orase sau pe retelele de socializare fac politica asa-zis civica. Guvernul pe care Dacian Ciolos l-a incropit cu eforturi deosebite in