Strategia (inexistenta) a exporturilor guvernului Boc

Decizia concernului Nokia de a delocaliza productia din Romania a fost trecuta de catre Guvernul Romaniei la capitolul "fapt divers". Ei, si ce?, parca nu o sa vina altii in locul lor!, au dat de inteles dl Boc si altii din anturajul sau. Este, inca odata, expresia lipsei de personalitate si de demnitate pe care Executivul de la Bucuresti o manifesta fata de probleme de mare interes pentru economia tarii, pentru statutul Romaniei in actuala conjunctura internationala.  Cand Nokia a plecat de la Bochum/Germania pentru Jucu/Cluj, nemtii s-au mobilizat cu mic cu mare (guvern si salariati) pentru a protesta fata de masura managementului finlandez. Au obtinut despagubiri serioase, cel putin pentru cei ramasi fara loc de munca. Acum, cand aceiasi "nomazi" de la Nokia inchid portile la Jucu, guvernul Boc nu incearca, macar, un gest de explicatie, ca sa nu vorbim de daune-interese (avand in vedere sumele mari de bani alocate de catre guvern pentru amenajarea parcului industrial Tetarom din Jucu). Gratie noului Cod al muncii - asumat, intro rasuflare,  de acelasi guvern Boc - salariatii romani de la Nokia se vor alege cu praful de pe toba. Si cu incurajari ca vor fi (re)formati pentru o alta meserie...

Semnalul Nokia (se dezindustrializeaza Romania?) l-a determinat pe "energicul" nostru prim-ministru sa ia - cum se spune - "problema in  mana". El insusi a anuntat ca, saptamanal, va analiza lista cererilor de investitii straine si va urgenta procedurile de sprijin. Ca si cand capitalul strain bate la usa si nu poate intra din cauza ca nu este instiintat dl Boc. Cu cine va examina stadiul atragerii investitiilor straine dl Boc? Cu o institutie necunoscuta, stearpa, fara vreo competenta. Ea se cheama pompos: Centrul Roman de Promovarea Comertului si Investitiilor Straine CRPCIS). Este o structura de 50-60 de persoane, in subordinea Ministerului Economiei care, inca de la infiintare (pe vremea guvernului Nastase) nu a facut altceva dacat sa inghita banii contribuabililor pe nimicuri, cum ar fi asa-zise misiuni economice in strainatate, participari la targuri internationale, toate actiunile fiind, de fapt, excursii pe diverse continente, cu bugete an de an suplimentate. CRPCIS nu dispune de niciun instrument de atragere a investitorilor straini, nu are o infrastructura informationala si functionala. Ce va discuta, saptamanal, dl Boc cu acest CRPCIS? Daca intra cineva, din curiozitate, pe siteul  centrului/traderom.ro, va ramane stupefiat de faptul ca nu gaseste nicio informatie care sa il atraga, sa-l faca mai stiutor asupra economiei Romaniei si "atractivitatii" sale.
Speram, ca stafful dlui Boc a sesizat ca siteul CRPCIS detine cateva rubrici in limba romana, versiunea in engleza fiind, cica, in  updatare.
Tot stafful economic al guvernului ar trebui sa se sesizeze asupra retelei externe a Ministerului Economiei, care numara  vreo 85 de persoane, diplomati economici pe langa ambasadele Romaniei. Aproape 50 % dintre acestia beneficiaza de ranguri aiuritoare, cum este acela de ministru-consilier, platit, lunar, cu aproape 4000 euro. Ce face un "ministru-consilier" in   tara de resedinta? Taie frunze la caini. Dovada stau informatiile pe care acestia le transmit la rubrica "oportunitati de afaceri" din siteul MECMA (minind.ro). Nu dispun de niciun feed-back cu autoritatile locale pentru promovarea oportunitatilor de afaceri sau investitionale romanesti. Despre Strategia Nationala de Export nu se poate spune decat faptul ca este o compilatie de asertiuni si proiectii comerciale care se contraface in fiecare an