Treceți la conținutul principal

Nu mai trageti in tarani!

Fruntasi politici sau reprezentanti ai diverselor grupuri de interese din agricultura nu inceteaza sa reclame restrangerea, daca nu chiar desfiintarea micii proprietati agricole din  peisajul economic al Romaniei. Aceasta, mica proprietate, se zice adesea, este cauza faptului ca romanii mananca din import o buna parte din produsele agroalimentare. 
Lucrurile nu stau chiar asa, sau, mai precis, nu mai stau deloc asa.
Potrivit statisticilor provizorii ale recensamantului agricol, 2010/2011, Romania a facut progrese semnificative in ce priveste ponderea micilor gospodarii  in totalul explotatiilor agricole. Intre 2003 si 2010, numarul exploatatiilor agricole a scazut cu cca 630 000, aceasta reducere repezenatand in procente 14%. Suprafata medie a unei ferme/exploatatii agricole a ajuns in 2010 de peste doua ori mai mare decat acum 7 ani, adica la 3,4 ha. In acest ritm,  daca nu chiar mai intens, in urmatorul deceniu si jumatate,  Romania va ajunge la un numar de sub 2 milioane exploatatii agricole, incadrandu-se in randul marilor state agricole ale UE. 
Cifrele asa prezentate pot aduce bucurie in mintea unor latifundiari si arendasi autohtoni, gata sa inhate cate 1-2 hectare de pamant  pe care il mai detin acum batranii nostri tarani. Drama este ca, in Romania, odata cu reducerea (disparitia) micilor gospodarii taranesti dispar si titularii acestora. Sociologic este demonstrat ca populatia rurala este in stransa dependenta de existenta  unei exploatatii agricole mica sau mijlocie.Cum, insa, studiile si explorarile stiintifice pe aceasta tamatica au disparut  la noi cam demult, nu ne hazardam sa spunem mai mult.
Ne intoarcem la cifre, pentru a incerca sa ajungem la concluzia de la paragraful anterior. Potrivit Eurostat, care publica statistici pentru membrii UE, in Romania se inregistreaza cea mai mare polarizare a suprafetei agricole. Astfel, daca la noi  exploatatiile cu 0-5 ha sunt foarte numeroase, in total peste 3 milioane, este semnificativ sa spunem ca cele incadrate la peste 100 hectare sunt in numar de 13 730, mult fata de Polonia, cu doar 9 300, dar cu o suprafata agricola utila cu peste 1 milion de ha mai mare decat a  Romaniei. 
Pentru cei care pot fi mai curiosi decat majoritatea cititorilor, am facut si un clasamant: din cele 7 state UE cu cea mai mare suprafata agricola, Romania detine recordul in ceea ce priveste numarul de hectare pe o exploatatie mare (de peste 100 ha), respectiv 473,88 ha/exploatatie. Dupa noi urmeaza Polonia cu 332,44 ha/exploatatie de peste 100 ha, apoi, Marea Britanie (293), Germania (274), Spania (256), Italia (239), Franta (168,5). 
Asadar, nu mai trageti in tarani. Ei sunt si vor fi tot mai putini. 

Comentarii

  1. Buna ziua
    Structurile specializate pe comercializare, astea lipsesc, daca 10-15 mici agricultori creeaza impreuna o entitate care sa i reprezinte din punct de vedere comercial pot sa faca fata cerintelor pietei. Exact acest lucru s-a facut in Polonia si nu numai.
    Ramane de vazut daca intr-un final isi vor da seama si taranii romani ca doar asa vor supravietui.
    Altfel, de acord cu dumneavoastra.....

    Cu stima,
    Mircea Moisin

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Nu va mai amestecati in viata noastra !

De ani de zile, tara noastra a devenit un camp de execrabila bataie de joc a unor indivizi din interiorul teritoriului national si din partea unor rezidenti, Cei mai multi cu rang diplomatic. In ultima vreme, detractori ai Romaniei isi inmultesc vociferarile. Fie ca este vorba de starea economiei, de starea justitiei, de granitele tarii, de istoria si viitorul nostru. Desi nu mai suntem sub tutela juridica a niciunui imperiu de aproape 150 de ani, tentatia imperialista a unor state din  jurul nostru sau din departari se intensifica. Iar formele de ingerinta sunt dintre cele mai perverse. Anul trecut ma aflam in  vacanta la Sighisoara. O perla de oras din inima tarii. Proprietara pensiunii, o romanca,  fosta lucratoare intr-o fabrica cu profil tehnic ce daduse faliment, s-a reconvertit la turism. Intre alte povestioare am aflat ca fiul sau este elevul unui liceu ales din oras. Liceul este cautat pentru ca este subventionat de organizatii austriece. Mi s-a povestit ca subventionar

Tehnocratia si economia

Au trecut 75 de zile de la instalarea Guvernului condus de Dacian Ciolos. Venirea sa la puterea executiva a tarii s-a produs in conditii pripite si oarecum obscure. Mai devreme sau mai tarziu, acest lucru se va clarifica. Inclusiv daca echipa lui Ciolos este consecinta unei conspiratii interne sau externe. Nu asta este important, acum. Important, dupa parerea noastra este modul in care Guvernul Ciolos isi indeplineste misiunea. Rolul sau declarat a fost acela de a instaura tehnocratia in societatea romaneasca. In locul democratiei politice. Este o formula vanturata de cateva decenii in sociologia si politologia occidentala. Aplicabila in societatile cu probleme, cu fracturi grave in functionarea institutiilor unui stat. Nu a fost cazul tarii noastre. Trecem si peste acest aspect. Si ne oprim la rolul pe care guvernarea tehnocrata si l-a propus la 17 noiembrie 2015: acela de a conduce tara pe o perioada limitata, cu prerogative limitate. Guvernarea Ciolos era vazuta ca o guve

Guvernarea externalizata

Dupa anumite modele anglo-saxone, marile companii isi externalizeaza activitati care, in principiu, sunt mai bine realizate de echipe specializate. Externalizam, de pilda, mentenanta trenurilor de metrou, sau contabilitatea primara, sau serviciile de salubritate. Toate aceste actiuni se iau pentru a rentabiliza, pentru a face mai competitive activitatile de baza ale unei companii sau ale unei comunitati Depasind toate inchipuirile, Romania si-a externalizat guvernarea. La 17 noiembrie 2015, treburile curente ale statului au fost puse in mana unei echipe ad-hoc, adunata de prin  toate cotloanele birocratice ale Comisiei Europene de la Bruxelles  sau din diverse huburi universitare sau manipulatoare. Sustinerea a fost solida: strada. De mai bine de un deceniu, strada, respectiv cohorte mai mici sau mai mari de indivizi strecurati prin arterele marilor orase sau pe retelele de socializare fac politica asa-zis civica. Guvernul pe care Dacian Ciolos l-a incropit cu eforturi deosebite in